Cate lucruri mai sunt de care n-am eu trebuinta!

Nu există boală a corpului care să nu fie legată de minte. © CCC

Exista doar un lucru bun, stiinta, si doar unul rau, nestiinta.

Cunoaște-te pe tine însuți. (Gnothi seauton, gr.; Nosce te ipsum, lat.) Socrate (470-399 î.e.n.) Căutătorul sincer a început în mod înţelept să caute răspunsuri în interior, să se cunoască pe sine. Ca o dovadă în acest sens, pe frontispiciul templului lui Apollo din Delphi, o veche maximă spune: „Homo nosce te ipsum" - în greacă, Gnothi Seauton, atribuită mai întâi primului filosof grec Thales din Milet (635 - 543 î.e.n.) -  şi înseamnă „Omule, cunoaşte-te pe tine Insuţi", continuarea fiind „şi vei cunoaşte universul şi zeii". Se remarcă aici cuvântul cunoaştere. Este vorba însă despre o cunoaştere superioară, transcendentală, o cunoaştere a ceea ce este cu adevărat Divin. De fapt, la origine, pierdută în negura vremurilor, îndemnul nu este, așa cum se crede adesea, o invitație la introspecție. Această formulă imperativă, înscrisă pe friza de sub frontonul templului lui Apollo din Delphi, invita oamenii să se recunoască slabi în fața zeilor. Templul din Delphi era închinat zeului Apollo și găzduia celebrul Oracol care, prin intermediul preotesei Pythia, în cadrul unui ceremonial mistic, oferea răspunsul zeului la întrebările pelerinilor.

Ruinele templului lui Apollo din Delphi, unde se spune că ar fi fost gravat dictonul "Gnothi seauton"

Socrate i-a schimbat sensul. “Cunoaște-te pe tine însuți” însemna pentru el: să știi că ești doar un om care are opinii, dorințe și prejudecăți. Socrate ne invită să cunoaștem ceea ce suntem cu adevărat noi înșine, adica nu corpurile noastre, ci sufletele noastre, și nu tot sufletul nostru, ci partea sa rațională. Filosofia socratică este într-adevăr o antropologie, având în centrul său cunoașterea omului. (A se vedea  comentariul din dialogul lui Platon, Alcibiade I - sau Despre natura omului) Astfel, a se cunoaște pe sine însuși apare drept obiectivul către care oamenii trebuie să tindă. Mai mult, este chiar cunoașterea esențiala ce condiționează orice altă formă de cunoaștere. De exemplu, în sfera gândirii, omul de știință nu trebuie să se piardă în raționamentele sale și să acționeze în afara conștiinței; în sfera sentimentelor, oamenii nu trebuie să se lase conduși orbește de dorințe, de resentimente sau de ură;  în sfera acțiunii, oamenii trebuie să fie capabili de autocontrol și să nu se lase conduși de împrejurări. A ști să fii înțelept determină în primul rând raportul individului cu sine. A te cunoaște permite o mai bună interogare despre: "Ce este frumusețea?", "Ce este dreptatea?", "Ce este binele?". Ne-am fi dorit ca Socrate să le fi găsit răspunsuri definitive și, adesea, suntem dezamăgiți. Dar esențialul nu constă în acumularea de cunoștințe, în a putea formula răspunsuri de-a gata, reconfortante, ci în a reflecta tu însuți, ca om, servindu-te de propria-ți rațiune. Nu mai sunt zeii sau tradițiile care ne vor ierarhiza valorile, ci cercetarea rațională. Socrate nu a scris un rând! Dacă știm atât de multe lucruri despre el, aceasta este grație dialogurilor lui Platon care nu a încetat să-l puna în valoare.

***

Antropologie (gr. ántropos, om): stiință care se ocupă cu studiul originii, evoluției și varietății biologice a omului. © CCC

Cei ce se cunosc pe ei insisi, stiu ce le este prielnic si deosebesc lucrurile pe care sunt in stare sa le faca sau nu. Ei se marginesc a face ceea ce stiu; cauta sa dobandeasca ceea ce le lipseste si, ferindu-se de tot ce este mai presus de puterile lor, ocolesc ratacirile si greselile.

Socrate avea reputația de a fi un mare înțelept. Într-o zi, cineva a venit în vizită la el și i-a spus: - Știi ce tocmai am aflat despre prietenul tău? - O clipă, răspunse Socrate, înainte să-mi spui, aș vrea să-ți fac un test, testul celor trei site. - Testul celor trei site? - Înainte de a spune ceva despre alții, este bine să-ți faci timp pentru a filtra ceea ce dorești să spui. Prima sită este cea a adevărului. Ai verificat dacă ceea ce ai de gând să-mi spui este adevărat? - Nu, am auzit doar vorbindu-se despre asta... - Foarte bine. Deci nu știi dacă este adevărat. Să continuăm cu a doua sită, cea a binelui. Este ceva bun în ceea ce vrei să-mi spui despre prietenul meu? - O, nu, dimpotrivă! - Deci vrei să-mi spui lucruri rele despre el și nici nu știi dacă sunt adevărate. A mai rămas a treia sită, cea a utilității. Mă ajută pe mine cu ceva să știu ce ar fi făcut acest prieten? - Nu chiar. - Deci, a concluzionat Socrate, ceea ce voiai să-mi spui nu este nici adevărat, nici bun, nici util. Atunci de ce ai mai vrut să-mi spui? © CCC

Cei ce se cunosc pe ei insisi, stiu ce le este prielnic, si deosebesc lucrurile pe care sunt in stare sa le faca sau nu. Ei se marginesc a face ceea ce stiu; cauta sa dobandeasca ceea ce le lipseste si, ferindu-se de tot ce este mai presus de puterile lor, ocolesc ratacirile si greselile.

Intariti trupul vostru prin munca si mintea voastra prin studii.

In orice caz, e bine sa te căsătoresti. Dacă vei da peste o femeie bună, vei fi fericit, iar dacă vei da peste una rea, vei deveni filosof, ceea ce e foarte bine pentru un barbat. © CCC

Suprema intelepciune este a distinge binele de rau.

Viata frumoasa si utila este aceea in care gandirea si actiunea se sustin neincetat una pe cealalta.

In nicio imprejurare nu este bine si nici cinstit a savarsi nedreptatea…prin urmare, nici cand cineva a indurat o nedreptate nu trebuie s-o intoarca.

In fata zeilor si a oamenilor cu judecata, patria este mai pretuita, mai sfanta, mai respectata decat mama, decat tata, decat toti stramosii. Pentru patrie, chiar cand ne supara, trebuie sa avem veneratie, supunere si ingrijire.

Cea mai fierbinte dragoste are cel mai rece sfârșit.

Omul nu poate să caute nici ceea ce ştie, nici ceea ce nu ştie. Nu poate să caute ceea ce ştie, fiindcă ştie şi nimeni n-are nevoie să caute ceea ce ştie; nu poate să caute nici ceea ce nu ştie, fiindcă nu ştie ce anume să caute.

Singurul lucru pe care il știu este că nu știu nimic. Socrate Această afirmatie rezumă ceea ce este cunoscut sub numele de ironie socratica si consta in a întreba, simuland ignoranța. Este, de asemenea, un indiciu al refuzului dogmatismului, caracteristic filosofiei socratice.

Nu a trai e de mare pret, ci a trai cinstit.

Ignoranta este originea tuturor relelor.

Vom castiga prietenia unui om, cultivand in noi insusirile pe care le pretuim la el.

Niciodata sa nu vorbesti incorect; nu numai ca insulti gramatica, dar faci sa sufere si sufletele.