Citate de Socrate

A vorbi despre moarte este una din posibilitatile cele mai rationale de a vorbi despre sensul vietii.

Vorbeste frumos. In felul acesta te poti salva nu numai de primejdiile prezentului, dar poti salva si ce ai pierdut in trecut. (Coriolanus)

Nu spune puțin în vorbe multe, ci mult în vorbe puține.

Îi vorbesc lui Dumnezeu în spaniolă, femeilor, în italiană, bărbaților, în franceză și calului meu, în germană. © CCC

Exista oameni care vorbesc, vorbesc  –  pana cand, in sfarsit, au gasit ceva de spus. (Tata avea dreptate) © CCC

Nu vorbi niciodata despre tine, nici de bine, caci nu vei fi crezut, nici de rau, caci vei fi crezut mai mult decat trebuie. © CCC

Cate lucruri mai sunt de care n-am eu trebuinta!

Mulți oameni cred că, atunci când vorbim, folosim proza. Este total greșit. Cred că limbajul oral este străin de literatură. Proza mi se pare foarte dificilă. Ea trebuie să stea totdeauna după versul clasic. (Borges despre Borges. Convorbiri cu Borges la 80 de ani) © CCC

Oamenii folosesc gandirea doar drept autoritate pentru nedreptatile lor, si vorbirea doar pentru a-si ascunde gandurile.

Cunoaște-te pe tine însuți. (Gnothi seauton, gr.; Nosce te ipsum, lat.) Socrate (470-399 î.e.n.) Căutătorul sincer a început în mod înţelept să caute răspunsuri în interior, să se cunoască pe sine. Ca o dovadă în acest sens, pe frontispiciul templului lui Apollo din Delphi, o veche maximă spune: „Homo nosce te ipsum" - în greacă, Gnothi Seauton, atribuită mai întâi primului filosof grec Thales din Milet (635 - 543 î.e.n.) -  şi înseamnă „Omule, cunoaşte-te pe tine Insuţi", continuarea fiind „şi vei cunoaşte universul şi zeii". Se remarcă aici cuvântul cunoaştere. Este vorba însă despre o cunoaştere superioară, transcendentală, o cunoaştere a ceea ce este cu adevărat Divin. De fapt, la origine, pierdută în negura vremurilor, îndemnul nu este, așa cum se crede adesea, o invitație la introspecție. Această formulă imperativă, înscrisă pe friza de sub frontonul templului lui Apollo din Delphi, invita oamenii să se recunoască slabi în fața zeilor. Templul din Delphi era închinat zeului Apollo și găzduia celebrul Oracol care, prin intermediul preotesei Pythia, în cadrul unui ceremonial mistic, oferea răspunsul zeului la întrebările pelerinilor.

Ruinele templului lui Apollo din Delphi, unde se spune că ar fi fost gravat dictonul "Gnothi seauton"

Socrate i-a schimbat sensul. “Cunoaște-te pe tine însuți” însemna pentru el: să știi că ești doar un om care are opinii, dorințe și prejudecăți. Socrate ne invită să cunoaștem ceea ce suntem cu adevărat noi înșine, adica nu corpurile noastre, ci sufletele noastre, și nu tot sufletul nostru, ci partea sa rațională. Filosofia socratică este într-adevăr o antropologie, având în centrul său cunoașterea omului. (A se vedea  comentariul din dialogul lui Platon, Alcibiade I - sau Despre natura omului) Astfel, a se cunoaște pe sine însuși apare drept obiectivul către care oamenii trebuie să tindă. Mai mult, este chiar cunoașterea esențiala ce condiționează orice altă formă de cunoaștere. De exemplu, în sfera gândirii, omul de știință nu trebuie să se piardă în raționamentele sale și să acționeze în afara conștiinței; în sfera sentimentelor, oamenii nu trebuie să se lase conduși orbește de dorințe, de resentimente sau de ură;  în sfera acțiunii, oamenii trebuie să fie capabili de autocontrol și să nu se lase conduși de împrejurări. A ști să fii înțelept determină în primul rând raportul individului cu sine. A te cunoaște permite o mai bună interogare despre: "Ce este frumusețea?", "Ce este dreptatea?", "Ce este binele?". Ne-am fi dorit ca Socrate să le fi găsit răspunsuri definitive și, adesea, suntem dezamăgiți. Dar esențialul nu constă în acumularea de cunoștințe, în a putea formula răspunsuri de-a gata, reconfortante, ci în a reflecta tu însuți, ca om, servindu-te de propria-ți rațiune. Nu mai sunt zeii sau tradițiile care ne vor ierarhiza valorile, ci cercetarea rațională. Socrate nu a scris un rând! Dacă știm atât de multe lucruri despre el, aceasta este grație dialogurilor lui Platon care nu a încetat să-l puna în valoare.

***

Antropologie (gr. ántropos, om): stiință care se ocupă cu studiul originii, evoluției și varietății biologice a omului. © CCC

Exista doar un lucru bun, stiinta, si doar unul rau, nestiinta.

Vorbeşte puţin, ascultă mult şi niciodată nu vei greşi. Proverb italian

Cine vorbeşte mult spune şi multe prostii.

Deşi mi-a plăcut dintotdeauna să stau de vorbă cu oamenii – şi, mai ales, cu cei mult mai bătrâni decât mine – când eram copil, cel mai bine petreceam (şi fiindcă n-aveam cu cine să mă joc) plimbându-mă prin câmp, vorbind de una singură şi inventându-mi poveşti. Personajele din basme îmi erau familiare.

Nu-l pot învăța să vorbească pe cel care nu se străduiește să vorbească. (Conversații)

Socrate avea reputația de a fi un mare înțelept. Într-o zi, cineva a venit în vizită la el și i-a spus: - Știi ce tocmai am aflat despre prietenul tău? - O clipă, răspunse Socrate, înainte să-mi spui, aș vrea să-ți fac un test, testul celor trei site. - Testul celor trei site? - Înainte de a spune ceva despre alții, este bine să-ți faci timp pentru a filtra ceea ce dorești să spui. Prima sită este cea a adevărului. Ai verificat dacă ceea ce ai de gând să-mi spui este adevărat? - Nu, am auzit doar vorbindu-se despre asta... - Foarte bine. Deci nu știi dacă este adevărat. Să continuăm cu a doua sită, cea a binelui. Este ceva bun în ceea ce vrei să-mi spui despre prietenul meu? - O, nu, dimpotrivă! - Deci vrei să-mi spui lucruri rele despre el și nici nu știi dacă sunt adevărate. A mai rămas a treia sită, cea a utilității. Mă ajută pe mine cu ceva să știu ce ar fi făcut acest prieten? - Nu chiar. - Deci, a concluzionat Socrate, ceea ce voiai să-mi spui nu este nici adevărat, nici bun, nici util. Atunci de ce ai mai vrut să-mi spui? © CCC

Suprema intelepciune este a distinge binele de rau.

De multe ori te căiești când vorbești prea puțin, dar te căiești și mai des, când vorbești prea mult. Iată o regulă de purtare pe care o cunoaștem toți, dar pe care nimeni nu o respectă. (Caracterele)

Cea mai fierbinte dragoste are cel mai rece sfârșit.

Viata frumoasa si utila este aceea in care gandirea si actiunea se sustin neincetat una pe cealalta.