Citate despre Invidie

Mila pentru calau inseamna cruzime pentru victime.

Sfanta virtute a copilariei, scanteia pura a bunatatii, cat de odihnitoare e lumina ta! Cat de intunecata ar fi lumea fara ochii copiilor.

Lipsa de invidie e cel mai bun semn al unor inalte virtuti.

Dacă uitarea întârzie să apară, i se vine în ajutor.

Nimic nu apropie mai mult sufletele mici, amarate si nemultumite, decat gandul ca sunt la fel de neputincioase.

Invidiosii sufera de succesul altora ca de o umilinta, ca de o ofensa de neiertat adusa slabiciunii lor.

Sa slavim omul! sa-i inspiram cele mai sfinte sentimente: Respectul omului fata de om!

Invidia nu poate sa se ascunda. Invinovateste si judeca fara dovezi, cusururile le face mai mari, cele mai mici greseli le socoteste enorme; graiul sau e plin de fiere, de exagerare si de ocara. Se incapataneaza cu indaratnicie si furie impotriva meritului evident. E oarba, infuriata, nesocotita si brutala.

Cine nu urăşte cu adevărat răul, acela nici binele nu-l iubeşte cu adevărat.

Oare putem găsi o explicaţie a faptului că cineva se îndrăgosteşte de altcineva?

În prietenie, nu există nici datornici şi nici binefăcători.

Ce bine că va veni ziua de mâine.

Natura oamenilor este de cele mai multe ori in asa fel alcatuita, incat ii compatimesc pe cei nenorociti si ii invidiaza pe cei fericiti.

Este mai greu să nu invidiezi un prieten fericit decat sa fii generos cu un prieten aflat într-o situatie nefericita. © CCC

Mai mult decat ideile, caracterul este acela care oglindeste omul.

Sunt oameni care au tendinta nefericita – atat pentru ei cat si pentru cei cu care au vreo legatura – ce-i face sa foloseasca orice ocazie pentru a-si arata coltii, a musca si a cauta nod in papura; le repugna sa vada cum se aduc cinstiri unui semen de-al lor; palesc de invidie si dusmanie.

Vesnica metoda pentru a-i conduce pe oamenii slabi: ii convingi ca au vrut ceva la care nici nu se gandisera si nu vor intirzia sa vrea intr-o clipa acest lucru.

Cel mai mare inamic al lucrurilor care au un pret pe lume nu sunt pacatele - caci viciile isi au si ele pretul lor -, ci deprinderea. Dusmanul de moarte al sufletului este hartuiala de fiecare zi.

Să mergi pe calea vieţii înseamnă să învingi permanent nu doar obstacolele exterioare, dar şi formele vechi ale conştiinţei noastre pentru a renaşte şi a ajunge la o treaptă mai înaltă. Aceasta este calea omului spre maturitate.