Citate de Ovid Densusianu-fiul

Stii prin ce a pedepsit Dumnezeu trufia omului?...Dandu-i amintirea.

Cand nu mai crezi in nimic, nimic nu te atrage, dar nimic iarasi nu te mai revolta.

Dincolo de tara, dincolo de vreme si de neam, sufletul omenesc freamata la fel.

Prin specificul firii lor, oamenii sunt doctrinari. Ei stiu intotdeauna sa gaseasca o doctrina care sa justifice toate resemnarile sau dorintele lor.

Sunt vesel de toate izbucnirile vietii, de toate luminile cerului, de toate slabiciunile primaverii. Sunt trist de toate amurgurile si de toate nostalgiile. Sunt puternic de toate dezlantuirile furtunii, de toata nepasarea sfarsitului. Sunt slab de toate amagirile si de toate induiosarile. Sunt bun ca privirea unui copil ingenuncheat spre rugaciune. Sunt crud ca razvratirea unui nedreptatit: SUNT OM.

Intransigentele au frumusetile lor, dar si amaraciunile lor.

Iubirea e armonie creatoare, dar si lupta si neincetata neliniste.

Cand vezi lumina, te intrebi oare din cate scantei este alcatuita?