Per aspera ad astra este o expresie latină, însemnând "Pe căi grele (dificile, aspre, ostile, potrivnice) se ajunge până la stele" sau “Prin adversități, până la stele”. Are același sens cu Ad augusta per angusta (La rezultate strălucite se ajunge pe căi înguste, dificile). Această expresie este folosită frecvent ca motto în heraldică și ca deviză de către diverse organizații sau publicații.
Această expresie își are originea în tragedia lui Seneca, Hercules furens (Hercule furios): „Non est ad astra mollis e terris via”, „Nu e ușoară calea de la pământ la stele”.
Variante:
Ad astra per aspera, variantă de la Per aspera ad astra.
Per ardua ad astra, formulă apropiată de Per aspera ad astra, însemnând “Prin intermediul adversităților, până la stele”.
Expresia a fost utilizată ca deviză de unitațile aeriene britanice, Royal Flying Corps, și este încă deviza forțelor aeriene britanice, Royal Air Force, australiene, Royal Australian Air Force, a Noii Zeelande, Royal New Zealand și canadiene, Force aérienne du Canada, înainte de a fi înlocuită de Sic Itur ad Astra.
Sic itur ad astra este o locuțiune latină însemnând “Astfel ne înălțăm spre stele”. Este un citat din Virgiliu, ce apare în versul 641, în cântul IX, din Eneida.
Expresia a fost utilizata adesea ca deviză. Sic itur ad astra este deviza dată de Ludovic al XVI-lea familiei celor doi frați Montgolfier (inventatorii balonului cu aer cald).
Ad astra este o locuțiune latină însemnând “spre / către stele”
Per aspera ad astra:
Sintagma se află pe stema și ordinul Coroanei Wendish, ordin onorific creat pe 12 mai 1864 de cei doi Mari Duci de Mecklenburg, Frederick Francis al II-lea și Frederick William (membru al Casei de Hohenzollern), ca „o mărturie onorabilă a recunoașterii și a respectului deosebit pentru merite speciale”. Ordinul este atribuit de Marii Duci de Mecklenburg-Schwerin și Mecklenburg-Strelitz.
Expresia figurează și pe ordinul celor trei stele leton, în amintirea fondării Letoniei.
Per aspera ad astra a fost înscrisă în 1679 pe moneda de argint (gulden) de pe vremea lui Friedrich I, Duce de Saxa-Gotha și Altenburg (1675-1691)
De asemenea, poate fi regăsită și pe steagul statului american Kansas și sub stema orașului Gouda (Olanda).
Creatorii serialului de televiziune Star Trek au împrumutat expresia Per aspera ad astra ca motto al Flotei Stelare.
Universitatea din Klagenfurt (Austria), Universitatea de Stat din California, East Bay, și Universitatea din Transnistria, Taras Șevcenko, folosesc, de asemenea, expresia ca motto.
Per aspera ad astra este, de asemenea, emblema familiei nobiliare prusace von Wernsdorff.
Fraza se regăsește în forma modificată „Ad Astra Per Aspera” pe placa memorială a echipajului misiunii Apollo 1, format din trei astronauți ai NASA, la rampa de lansare de la Cape Canaveral.
© CCC
Perpetuum mobile
Miscare perpetua
Pax in bello.
Pace in timp de razboi (un razboi purtat de forma).
Post mortem.
Dupa moarte.
Per ambages loqui.
A vorbi pe ocolite.
Pauca sed bona
Lucruri putine, dar bune
Pater patriae.
Parintele patriei.
Pro domo sua
Pentru propria casa, in folosul sau
Pro se quisque
Fiecare pentru el
Pax Romana.
Pacea romana.*
* Un mod stabil de organizare a vieții sociale si un sistem de ordine internațională, devenit în timp un model de structurare a raporturilor politico-militare pe spații geo-politice largi.
Propter honoris respectum.
Din consideratie fata de cineva.
Pax orbis terrarum.
Pace pentru intregul glob pamantesc (pacea intregii lumi).
Per fas et nefas
Pe cai drepte si nedrepte
Pater familias.
Capul familiei.
Per pedes Apostolorum
Cu picioarele apostolilor (Pe jos)
Primo mihi
Mie mai intai (Interesele mele sunt mai presus)
Per capita.
Pentru fiecare in parte. (Omul si partea.)
Pro forma
De forma
Primus inter pares
Primul între egali
Primus inter pares este o expresie latină care înseamnă “primul între egali” sau „primul între cei de același rang”. Este de obicei folosită ca titlu onorific pentru cineva care este în mod formal egal cu ceilalți membri ai grupului, dar i se acordă respect neoficial, în mod tradițional, datorită vechimii în funcție, persoana respectivă fiind considerată o autoritate deosebită în grup sau un lider neoficial, onorific sau ascuns al grupului.
Expresia latină primus inter pares, care înseamnă literalmente „primul între egali”, poate avea anumite semnificații în politică și psihologie.
În politică
Expresia latină primus inter pares desemnează o persoană care prezidează o adunare fără a avea puteri proprii. Este folosit pentru a sublinia egalitatea formală între membri sau faptul că deciziile sunt luate prin consens, în special în cadrul unui guvern.
Din punct de vedere istoric, princeps senatus al Senatului Roman avea această distincție doar pentru că i se permitea să vorbească primul în timpul dezbaterii. Constantin cel Mare a primit rolul de primus inter pares. Cu toate acestea, termenul este adesea folosit în mod ironic sau în autoderiziune de către liderii cu statut mult mai înalt. După căderea Republicii, împărații romani s-au desemnat inițial doar drept princeps, în ciuda puterii de viață și de moarte asupra concetățenilor lor.
În Biserica ortodoxă
Patriarhul ortodox al Constantinopolului este adesea numit primus inter pares deoarece nu are nicio putere asupra altor patriarhi ortodocși.
În psihologie
Efectul „primus inter-pares” (efectul PIP) este un concept psihologic dezvoltat de specialistul în psihologie socială Jean-Paul Codol în 1975. Efectul PIP determină inițial subiectul să se situeze ca asemănător și conform celorlalți, dezvoltând în al doilea rând o diferențiere sporită față de ceilalți.
Ne comparăm cu grupul pentru că vrem să fim în conformitate cu acesta, dar conformarea nu este întotdeauna satisfăcătoare: nu vrem neapărat să fim ca toți ceilalți, anodini, adică fără importanță sau valoare.
O tensiune inevitabilă se ivește din această dorință: să nu fii conform fiind totuși suficient încât să aparții mereu grupului! Potrivit lui Codol, tehnica oamenilor de a rezolva acest conflict este să fie și mai conformi decât alții (de exemplu, să fie și mai la modă... etc.).
În lucrarea sa despre comportamentul dublu (similar și în același timp diferit), Codol arată că un subiect poate oferi celorlalți o imagine pozitivă despre sine în timp ce dorește să-și apere originalitatea individuală. Pentru atingerea acestor două obiective, subiectul este mai conform decât ceilalți cu standardele în vigoare în cadrul grupului său. Subiectul este așadar „supra-conform”.
Acest mecanism de comparație socială poate avea loc numai în cadrul unor grupuri, de preferință în grupuri mici.
Totuși, întrucât este și rezultatul unui management strategic al indivizilor care caută să reconcilieze două obiective contradictorii, să pară acceptabili într-un grup fiind conformi și să iasă în evidență individual, efectul PIP poate fi întâlnit la toate nivelurile sociale compuse din subgrupuri.
© CCC