Meseria de actor reprezinta viata noastra. Si eu, si sotul meu am avut parte de o meserie grea, in sensul rolurilor imense pe care le-am jucat cu o mare raspundere de fiecare data. Fiecare spectacol l-am considerat ca o premiera, atat de mult ne preocupa. Daca aveam spectacol intr-o seara, nu ne duceam linistiti la ora spectacolului, cu vreo doua zile inainte incepeam sa ne pregatim. Nu mai vorbesc de repetitiile grele, noptile nedormite cu gandul la rol, la ce trebuie facut. In vremurile trecute se respecta mai mult aceasta meserie. Teatrul National era intr-adevar prima scena a tarii, cu spectacole splendide, de mare succes, cu mari valori, cu salile pline, ceea ce nu mai exista astăzi.
Nu am spus niciodată că toți actorii sunt niște vaci proaste. Ceea ce am spus a fost că toți actorii ar trebui tratați ca niște vaci proaste.
© CCC
Viaţa de actor este o viaţă foarte complexă, treci prin foarte multe stări şi trăiri la fiecare spectacol. Este acea viaţă de damnat care nu ştie decât să ardă pentru scenă. Menirea teatrului este una civilizatoare, formatoare. Teatrul pune întotdeauna probleme de rezolvat, cum ar fi laşitatea, minciuna, trădarea, lipsa de nobleţe, mila, înţelegerea, dărnicia. Teatrul e un curăţător de nemernicii ca şi filosofia, ca şi religia. Prin adevărul pe care l-am trait prin rol nu trişez, am trăit intens viaţa unui personaj pe care îl dăruiesc publicului, transmit trăire adevărată. Am intrat în pielea personajelor mele întotdeauna.
La Hollywood, in 1964, aveau loc cine festive pe care Vivien Leigh le dadea in aceasta casa mare pe care o inchiriase din Londra. Le dorea fastuoase si asa erau. Ea nu mai era sotia lui Laurence Olivier, dar dorea sa ramana Lady Olivier... Era la fel de frumoasă ca pe timpul lui Scarlett'O Hara, avea amintiri fabuloase despre acest cartier si se crampona de ele. Spre sfarsitul seratei, cand sonorizarea canta tema din Pe aripile vântului, devenea trista, dar o facea intentionat. De la o ora la alta, era plina de verva sau deprimata. Era foarte bolnava. Corabia nebunilor a fost ultimul sau film si este minunata in el.
© CCC
Am putut să fac asta, am avut puterea să mă identific cu atâtea alte multe caractere fie bune, fie rele. Am reuşit acest proces de detaşare a fiinţei mele de viaţa mea şi de a păşi cu curaj şi adevăr în alte vieţi şi de a le trăi convingător zeci de ani pe scenă în teatrul meu Naţional.
Era la doar cateva secunde dupa ultima iesire din scena si era inca acolo... Tremura ca o frunza, buzele ii tremurau. M-a apucat de brat... si mi-a spus in soapta: “Am fost buna? Sunt nebuna sa joc asta?"
(despre Vivien Leigh si personajul Blanche din filmul Un tramvai numit dorinta)
© CCC
Atunci cand este pe ecran, nimeni nu-si poate lua ochii de la ea: pur si simplu, te hipnotizeaza.
© CCC
Când un actor vine la mine și vrea să discute despre personajul lui, îi spun: „Este în scenariu”. Dacă el spune: „Dar care este motivația mea?”, îi spun: „Salariul tău”.
© CCC
Toată lumea ii trimitea flori si acestea soseau pe tot parcursul zilei. Avea o admiratoare in Spania care ii trimitea un buchet de trandafiri rosii in fiecare luna.
© CCC
Dificultatea pentru o actrita este să rămană disponibila pentru a intra in universul regizorului.
Toţi oamenii se nasc comedianți, cu excepția câtorva actori.
In afara de fizicul sau, care era absolut magic, avea o tinuta foarte frumoasa… Mai avea si altceva: o atractie de o natura mai tulburatoare decat am cunoscut vreodată. Era, probabil, aerul ei de demnitate care captiva legiunea inflacarata de admiratori.
© CCC
Pentru ceilalți, nu suntem noi înșine, ci actori în viața lor, distribuiți pentru un rol pe care nici măcar nu știm că îl jucăm.
© CCC
Pe vremea mea, actorii visau sa devina vedete. Astazi, vedetele viseaza sa devina actori.
© CCC
Eu insumi stiu, ca asemenea multor fiinte prea frumoase, prea talentate, prea complete, ea a murit din cauza deziluziei. A murit din cauza oboselii pentru o dragoste pe care nu a putut-o recastiga, pentru copiii pe care nu i-a putut avea… A murit de tristete.
© CCC
Actorii ar trebui trataţi ca nişte vaci proaste.
© CCC
Actorii neagă că aș fi actor. Autorii îmi spun: tu ești un actor care face pe autorul. Actorii îmi spun: tu ești un autor care face pe actorul. Nici unii nu mă vor în propria categorie. Doar scenografii mă tolerează.
(Interviu, 1962)
Sensibilitatea extrema da nastere actorilor mediocri; sensibilitatea mediocra da nastere multitudinii de actori slabi; iar lipsa absoluta a sensibilitatii formeaza actorii sublimi.
(Paradoxul actorului de comedie)
© CCC
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.