O poemă... după mine, trebuie să conţină tot: supărare, suferinţi, lăcrămi, disperări, dezgustări, scepticism, filosofie, credinţă, ironie, amor, înţelepciune, nebunie. O poemă trebuie să fie însăşi inima omului. Totul trebuie să întâlnească într-însa în confuziune şi pe neaşteptate, aşa cum este în viaţa reală. Râsul să fie lângă plâns; ura lângă amor. De la sublim la trivial, iată ce înţeleg eu prin o poemă, iată ce trebuie să fie ea! Pentru acest cuvânt, ea se compune din tot ce s-a scris şi s-a făcut până acuma, bun sau rău, şi se numeşte poema omenirii.
Iubesc puterea, dar o iubesc ca un artist. O iubesc asa cum un muzician isi iubeste vioara, pentru a scoate din ea sunete, acorduri si armonie.
Nu exista decat o singura putere: constiinta in slujba dreptului.
Un om tare, cand e lovit, isi sporeste puterea.
Dă toată puterea celui mai virtuos om, în curând îl vei vedea schimbându-și atitudinea.
(Istoriile)
© CCC
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.