Citate latine - Timp

Ab ovo usque ad mala. De la ou pana la mere. (sens figurat: de la inceput pana la sfarsit) (Horatius, Satirae)

Timpul, in scurgerea sa, macina si piatra. Vitiat lapidem longum tempus.

Timpul este cel mai folositor sfetnic al omului. Consultor homini tempus utilissimus.

Faptele oamenilor vor disparea cu timpul. Mortalia facta peribunt. (Horatius, Ars poetica)

Nimic nu trece mai repede decat anii. Nihil est annis velocius.

Timpul devorator al tuturor lucrurilor. Tempus edax rerum. (Ovidius, Metamorphoses)

Timpul fuge fara sa se mai intoarca. Fugit irreparabile tempus. (Vergilius, Georgica)

Suntem calificati dupa folosirea timpului liber. Otio prodimur. (Plinius, Panegyricus)

Nu exista nimic pe care timpul - in trecerea sa - sa nu-l linisteasca sau sa nu-l supuna. Nihil non aut lenit aut domat diuturnitas. (Syrus, Sententiae)

Cine doreste sa-si rezolve treburile la vremea potrivita, sa-si imparta cu atentie timpul. Vigilare addecet, qui sua vult tempore conficere officia. (Plautus, Rudens)

Ehei, Postume, Postume, anii trec in zbor... Eheu, fugaces, Postume, Postume, Labuntur anni... (Horatius, Odae)

Cat ai sta intr-un singur picior. Stans pede in uno.

Timpul dezvaluie toate. Tempus omnia revelat. (Tertullianus, Apologeticum)

Timpul trecut nu se intoarce nicicand. Praeteritum tempus nunquam vertitur.

Timpul vindeca ranile. Tempus vulnera sanat.

Timpul linisteste chiar si cele mai mari necazuri. Etiam veros dolores mitigat tempus. (Quintilianus, De Institutione Oratoria)

Breve tempus quod libet scire quid simus, libet exercere quod scimus. Este scurt timpul în care trebuie să aflăm ce suntem şi să dovedim ce ştim. (Plinius Minor)

Timpul se scurge si el va va fi pus la socoteala. Pereunt et imputantur. (Martialis, Epigrammata)

A te folosi cu intelepciune de timp. Sapienter temporibus uti.

Cu cat un eveniment e mai fericit, cu atat dureaza mai putin. Tanto brevius omne, quanto felicius tempus. (Plinius Junior, Epistulae)