Citate despre Carte

O opera clasica este o carte pe care oamenii o laudă și nu o citesc. (Urmând Ecuatorul) © CCC

Lumea este plina de carti minunate pe care nimeni nu le citeste.

Pentru a judeca literatura contemporană, singurul test este gustul personal. Dacă îţi place mult o carte nouă, trebuie să o numeşti literatură, chiar dacă nu găseşti nici un suflet care să fie de acord cu tine, şi dacă nu-ţi place o carte trebuie să declari că nu este literatură, chiar dacă un milion de voci ți-ar striga că te înşeli. Decizia finală va fi luată de Timp. (Marşul literaturii: de la Confucius până în zilele noastre) © CCC

Arta medicinei constă în a distrage atenția bolnavului în timp ce natura îl vindecă. © CCC

E clar că Dumnezeu le-a creat pe femei numai ca să-i îmblânzească pe bărbaţi.

Cartile… prieteni buni si credinciosi.

Cred că sunt, dacă nu chiar prima, una dintre primele persoane care au lansat această formulă a apartenenţei la Galaxia Gutenberg, la Galaxia Cărții. Încă de acum câţiva ani, la Conferinţa de la Snagov despre economie şi cultură, mi-am exprimat temerile în legătură cu înlocuirea cuvântului prin imagine, cu competiţia între televizor şi computer pe de o parte, şi carte pe de alta. Insesizabil încă pentru foarte mulți, pericolul transmiterii informaţiel şi comunicării pe aceste căi creşte vertiginos în raport cu folosirea tot mai redusă a cărţii. Exemplele pe care le dădeam atunci despre cățiva tineri pasionaţi de televizor şi aşi în materie de jocuri pe computer, dar care nu citiseră nici o carte în afară de manuale, erau câteva, cunoscute de mine. De atunci, exemplele s-au înmulţit enorm, dovadă rezultatele catastrofale din ultimii ani la capacitate şi la bacalaureat. S-a făcut mult haz de răspunsurile aberante, dar puţini ne dăm seama încotro mergem cu aceşti tineri care, părăsind lectura, se îndepărtează implicit de bogăţia limbii. Vocabularul lor e tot mai sărac, mai degradat, dar această împuţinare exprimă probabil, din nefericire, şi o slăbire a puterii de judecată, a coerenţei ideilor (dacă vor mai avea idei). Căci cuvântul scris rămâne în minte şi se aşează, zideşte, ordonează, în vreme ce succesiunea rapidă, fuga imaginilor influenţează negativ procesul gândirii, făcând din privitor un receptor pasiv, incapabil de reacţie mentală personală. Ne dăm seama ce se va întâmpla cu generaţiile viitoare din care noile forme de învăţământ nu vor mai face oameni de cultură, discheta de care se face atâta caz neputând înlocui niciodată vechiul şi credinciosul prieten, cartea. Să-mi fie îngăduit ca, după aproape 40 de ani de profesorat universitar, să preţuiesc valoarea acestui prieten, socotindu-mă cetăţean credincios al Galaxiel Gutenberg si să mă tem de efectele grav nocive pentru intelect şi spirit ale galaxiei televizorului şi computerului.

Cartea este pilda vieţii noastre, care ne aduce mereu aminte că la început a fost cuvîntul. Dintre toate minunile lumii, cartea ne va face cu adevărat fericiţi…

Cele mai bune carti sunt acelea pe care le intregesc cititorii.

Toate cărţile din lume, de când lumea câte-au fost, Minunatul meu prieten le cunoaşte pe de rost; Tot ce mintea omenească până astăzi a ştiut, În savantu-i cap de dascăl, s-a-ndesat şi… a-ncăput: Bibliotecă vestită! aşa plină, că-n zadar Am dori să mai încapă şi un bibliotecar. (Savantul)

Ce greu tribut plateste sufletul omenesc greselii!

Deschide cartea la pagina 99 şi citeşte, şi calitatea întregii cărți ți se va dezvălui. © CCC

Cartea este asemenea unei grădini pe care o poți purta într-un buzunar. Proverb chinez

Ii tratam pe oameni ca pe scrisorile primite; le citim in graba, dar nu le mai recitim.

Literatura hraneste sufletul, il purifica, il mangaie.

Ce rost are scoarţa cărţii dacă conţinutu-i gol. Proverb german

O carte are întotdeauna doi autori: cel care o scrie și cel care o citește. (Daca m-as asculta, m-as intelege) © CCC

Mai erau și nişte cărţi, rînduite frumos în fiece colț al mesei. Una din ele era o biblie mare, de familie, plină cu poze. Alta era Călătoria pelerinului [John Bunyan, Pilgrim's Progress] , o carte despre unul care-și părăsise familia, naiba ştie de ce. Din cînd în cînd, citeam şi eu puţin din cartea asta. Era interesantă, dar cam greoaie. O altă carte era Ofranda prieteniei [Friendship’s Offering] cu multe lucruri frumoase şi poezele. Poezelele însă nu le citeam. (Aventurile lui Huckleberry Finn)

Prima dintre datorii este aceea de a fi drept.

Nimic nu se petrece întâmplător, totul pe lume este fie încercare, fie pedeapsă, fie răsplată, fie prevestire.