N-am sa pot iesi din aceasta dilema: am oroare de necazuri, dar ele ma biciuiesc, ma fac talentat. Pacea si traiul bun dimpotriva, ma paralizeaza. Asadar, ori sa fii o nulitate, ori sa ai vesnic plictiseli. Trebuie sa alegi. Prefer sa am plictiseli, recunosc.
Eu nu indoi, rup.
“Ti-as da cu placere jucaria mea”, spuse copilul, “dar nu pot, e a mea”.
Niciodata nu stiu nimic si am intotdeauna placerea de a invata ceva.
In arta sa nu faci nimic, niciodata, ca altii; in morala, fii ca toata lumea.
Justitia pura e neinduratoare, dupa cum mila cea mai mare nu e dreapta.
Ironia e pudoarea umanitatii.
Exista o dreptate, dar n-o vedem intotdeauna. Ea exista undeva, discreta, surazatoare, alaturi si putin in spatele nedreptatii care face mare galagie.
Justitia, subordonata politicii, a devenit o fictiune si nu mai exista nicio garantie pentru cele mai pretioase interese ale societatii.
Nu exista rai, dar trebuie sa ne straduim a merita sa existe unul.
Imprumut bucuros felul meu de a gandi: nu tin decat la felul meu de a simti.
E bine ca atunci cand cineva ne imbratiseaza sa ne gandim si la momentul cand ne va palmui.
Daca ar fi sa ne gandim la tot norocul pe care l-am avut fara sa-l meritam, n-am indrazni sa ne mai plangem de nenoroc.
Oamenii se nasc egali. Inca de-a doua zi, nu mai sunt.
Daca s-ar cladi casa fericirii, cea mai mare incapere ar fi sala de asteptare.
Ah! Ce greu e sa fii om!
De-as avea curajul sa povestesc altora adevarul pe care n-am curajul sa mi-l spun mie insumi.
Cuvantul Justitie e cel mai frumos cuvant din limbajul oamenilor, si e vai de ei cand ajung sa nu-l mai inteleaga.
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.