Demostene

---

Demostene (Demosthenes), 384-322 î.e.n., om politic și orator atenian. A fost considerat cel mai mare orator al Greciei antice, fiind imitat până în Epoca Modernă. A trăit 62 de ani.

Legenda spune că Demostene, orator și politician atenian renumit pentru elocvența sa, și-a remediat problemele de vorbire (bâlbâiala și lipsa de dicție, printre altele) forțându-se să vorbească cu niște pietricele ținute în gură.

Tatăl său se numea şi el Demostene şi locuia în dema Paenia, fiind un meşteşugar bogat. A murit când Demostene avea şapte ani, iar tutorii săi i-au furat averea.

Demostene a urmat cursurile de retorică ale oratorului Iseu şi a început prin a-l ataca pe Afobe, unul dintre tutorii săi, care va fi condamnat.

Logograf de profesie, Demostene a pledat în discursul său intitulat „Despre legea lui Leptin”, pentru o gestionare mai riguroasă a finanțelor statului. Condus de vocația sa politică, oratorul s-a alăturat tribunei  Adunării („Despre simmorii” – simmoria desemna un grup de cetățeni bogați din Atena clasică în timpul secolului al IV-lea î.e.n., evaluați împreună în scopul impozitării -, „Pentru megapolitani”) și a apărat cu ardoare democrația.

A activat o bună perioadă de timp ca „logograf”, dobândind o mare reputaţie. A intrat în politică, apărându-i pe refugiaţii democraţi izgoniţi din insula Rhodos (în anul 351 î.e.n.).

Preocupat de pericolul reprezentat de pretenţiile Macedoniei, şi-a asumat sarcina de a denunţa ambiţiile lui Filip al II-lea şi primejdia pe care acesta o reprezenta pentru Atena. În fiecare dintre acţiunile sale de cucerire, Filip a fost combătut de către Demostene care, neobosit, a încercat prin discursurile sale („filipice”) să ridice ultimele energii ale atenienilor împotriva politicii macedonene de cucerire. În această luptă inegală, Demostene a fost întotdeauna învins, dar niciodată descurajat.

Denunțând pericolul barbar și ambițiile Spartei, Demostene a devenit deosebit de faimos pentru opoziția sa față de expansiunea macedoneană: acesta a fost începutul unei mari cariere de orator și lider de partid politic.

Cele trei „Filipice”, „Despre pace” și „Despre afacerile din Chersonesos” sunt câteva dintre discursurile care ilustrează politica intransigentă a lui Demostene. Avea un mare prestigiu și putere de convingere în rândul concetățenilor săi, chiar și în timpul înfrângerii de la Cheronea, în ciuda rezultatului politicii pe care o apăra.

Împreună cu Hiperide a fost conducător al partidului democratic antimacedonean; în interior a fost nevoit să lupte împotriva inerţiei atenienilor şi intrigilor adversarilor.

Înfrângerea de la Cheroneea (388 î.e.n.) nu l-a liniştit, iar moartea lui Filip al II-lea i-a stimulat din nou energiile. Distrugerea Tebei a oprit acest avânt. În timpul vieţii lui Alexandru, activitatea lui Demostene nu s-a mai făcut simţită în afara Atenei.

Implicat într-un scandal financiar în jurul anului 324 î.e.n., a fost nevoit să se exileze din Atena timp de un an, deoarece nu a putut plăti o mare amendă (fusese condamnat deoarece primise bani de la un locotenent al lui Alexandru, care îşi trădase suveranul (325 î.e.n.). La moartea lui Alexandru, cetăţile greceşti răsculate îl vor rechema pe Demostene.

La întoarcere, după eșecul revoltei macedonene, Demostene a fost condamnat la moarte de mercenarii generalului macedonean Antipatros.

În conflictele izbucnite, Demostene va fi nevoit să se refugieze în Insula Calauria, unde, în templul lui Poseidon, se va sinucide prin otrăvire.

Opere principale:

– circa 40 de discursuri: Despre Coroană, Despre solia criminală, Despre pace, Filipicele, Olintienele, Despre afacerile din Chersonesos.

Dintre acestea sunt celebre:

Filipicele: trei discursuri împotriva lui Filip.

Olintienele: trei discursuri rostite de oratorul atenian Demostene în anii 349-348 î.e.n., cu scopul de a-și convinge concetățenii să salveze Olint (Olynt), oraș al Ligii Calcidice, asediat de Filip al II-lea al Macedoniei.