Citate de Hermann Hesse

Fiecare om are sufletul sau pe care nu-l poate amesteca cu altul... Doi oameni pot sa fie atrasi unul de celalalt, pot sa vorbeasca impreuna si sa se simta mai apropiati, sufletele lor sunt insa asemenea unei flori, fiecare floare avandu-si radacina intr-un loc anumit, neputandu-se sa se duca la alta floare, caci lucrul acesta ar insemna sa-si paraseasca radacina ei, ceea ce nu e cu putinta.

Ești capabil de mai mult decât crezi. Alege un obiectiv care pare potrivit pentru tine și străduiește-te să fii cel mai bun, oricât de grea ar fi calea. Țintește sus. Comportă-te onorabil. Pregătește-te să fii singur uneori și să înduri eșecul. Insistă! Lumea are nevoie de tot ce poți oferi tu. © CCC

Cata vreme am o nevoie, am un motiv de a trai. Satisfacerea este moarte.

Singurul esec de care omul ar trebui sa se teama este acela de a nu-si stabili corect scopul.

Nu exista decat o maniera de a ajunge la intelepciune; o singura credinta, o singura intelegere conduce acolo: certitudinea ca Dumnezeu este in noi. Scolile, bisericile si intreaga cultura, inclusiv stiintele, nu fac decat sa denatureze acest adevar, in mod constant tradat si invatat stramb.

Viata este un joc de sah cu Dumnezeu.

Pe drumul lung de la pește, pasăre și maimuță până la animalul belicos al zilelor noastre, pe drumul acesta lung la capătul căruia sperăm să devenim oameni și zei, nu cei normali ne-au împins înainte din treaptă în treaptă. Dimpotrivă, normalii au fost întotdeauna conservatori, preferând zonele sănătății, și ale lucrului verificat. Unei șopârle normale, nu i-ar fi trecut nicicând prin minte să încerce să zboare. O maimuță normală nu s-ar fi gândit nicicând să părăsească adăpostul din copaci și să meargă în două picioare pe pamânt. Normalii sunt, după părerea mea, meniți să păstreze forma existentă, un mod de viață, o rasă, o specie, s-o protejeze și s-o întărească pentru a se asigura pe ei înșiși. Fantaștii, în schimb, nu se dau în lături să facă salturi, să viseze negânditul, pentru că cine știe, într-o bună zi, peștele să devină animal de uscat, iar maimuța - om…

In masura in care am ajuns sa cunosc oamenii, cu totii suntem putin inclinati, mai ales in tinerete, sa confundam providenta cu dorintele noastre.

Toata existenta parea sa se intemeieze pe dualitate, pe contrarii; erai femeie sau barbat, vagabond sau burghez, rational sau simtitor - nicaieri nu puteai trai concomitent inspiratia si expiratia, barbatia si feminitatea, libertatea si ordinea, instinctul si spiritul, intotdeauna unul trebuia platit cu pierderea celuilalt, si intotdeauna si unul, si celalalt erau la fel de importante si demne de a fi dorite!

Sa ai un scop și, mai devreme sau mai tarziu, vei ajunge pe canapeaua psihanalistului. Viziunea mea este aceea a unei vieti fara scop. © CCC

Fiecare om are sarcina sa in viata, iar ea nu este niciodata cea pe care el si-ar fi dorit-o.

Fiecare corp este singur, sufietul - niciodata.

Cand uram pe cineva, uram in el ceva ce face parte din noi insine.

Nimic nu se petrece întâmplător, totul pe lume este fie încercare, fie pedeapsă, fie răsplată, fie prevestire.

Si daca timpul nu e ceva real, inseamna ca si distanta ce pare a exista intre lume si vesnicie, intre rau si bine nu este decat o amagire.

Daca ceva de pret si de neinlocuit dispare, avem impresia ca ne-am trezit dintr-un vis.

Prin mijloace rele nu poate fi atins un scop bun.

Singurul eșec de care omul ar trebui să se teamă este de a nu-și stabili corect scopul.

Fiecare trebuie sa se gandeasca singur la ceea ce e adevarat si cum e oranduita viata de fapt, asta n-o poate invata din nicio carte.

Fiecare om isi are sufietul lui, pe care nu poate sa-l amestece cu altul. Doi oameni se pot indrepta unul catre celalalt, pot vorbi unul cu altul si pot fi foarte apropiati. Dar sufletele lor sunt ca niste flori, fiecare a prins radacini in locul lui si nici unul nu poate veni la celalalt, altminteri ar trebui sa-si paraseasca radacina si asta nu poate s-o faca. Florile isi imprastie mireasma si samanta pentru ca doresc foarte mult sa fie impreuna; dar floarea nu poate face nimic pentru ca samanta sa ajunga la locul potrivit, acest lucru il face vantul, iar acesta vine si pleaca mereu cum si cand ii e voia.