Citate de Ileana Vulpescu

Daca vrei sa cunosti cu adevarat un om, nu-l judeca numai dupa ce a facut, ci si dupa ce ar fi vrut sa faca.

Unui om îi accepţi firea, nu i-o ierţi.

…nu iubeşti cu-adevărat decat pe cine respecţi...

Nu judecam lucrurile decat in legaturile lor tainice cu noi insine.

Cine-ncepe să-nţeleagă mecanismele sociale nu mai e copil.

Nimeni nu este mai presus de greșeală.

Crede-mă, fiecare inimă are durerile ei ascunse pe care lumea nu le cunoaşte; şi adesea judecăm că un om e rece atunci când e doar trist. © CCC

Când ajungi la cheremul oamenilor îţi vine să-ţi iei câmpii.

Un om părăsit, de obicei îl urăşte pe cel care-a provocat despărţirea şi-i află tot felul de lipsuri, de micimi de suflet şi se-nvinuieşte că s-a-nşelat asupra acelui partener dezertor.

A invata numai, fara a judeca, nu duce la nimic; adunarea de cunostinte nu trebuie sa aiba decat un singur scop: sa ne invete cum sa ne judecam pe noi insine.

Oricat de corupta ar fi o societate, exista si oameni drepti. In orice societate, oricat de rea, oricat de corupta ar fi, exista si asemenea oameni. Asa cum intr-o societate care merge spre analfabetism, pur si simplu, sau in orice caz spre o lipsa totala de consideratie fata de cultura, exista si oameni de carte si niste tineri care stau tot timpul cu ochii intr-o carte, in enciclopedii, in dictionare, vor sa afle, vor sa stie tot ce a fost pe lumea asta. Exista asemenea oameni. Din fericire. Exista intotdeauna niste valori.

Ce ştim noi despre alţii? Doar ce ne-arată ei. În tăcerile lor nu putem pătrunde. Bănuiesc că fiecare poartă-n suflet câte o cruce şi că fiecare este un rezumat al sufletului celorlalţi.

În viaţă trebuie să înveţi să citeşti printre rânduri şi în oameni. Să citeşti printre vorbele lor şi chiar dincolo de ele. Uneori, un oftat povesteşte mai mult decât un roman-fluviu, o privire - mai mult decât o bibliotecă.

Suntem cei mai buni judecători ai operelor altora. (Mica vânzătoare de proză) © CCC

…n-o să-mi spună nimeni că, după 20 de ani, mai este ca-n prima lună când a început iubirea dintre doi oameni.

În lume, numai vârstele omului se schimbă, restul se fardează.

Cred că fericirea e un cuvânt de dicţionar. Sunt momente de mulţumire, e o desprindere de tine, de ceilalţi, dar, ca stare permanentă, aşa ceva nu există.

Sunt momente-n viaţă când te miri cum de nu mori.

In viata, repetabila e numai durerea, numai ea are editii mereu adaugite si imbunatatite!

Dar dacă e vorba să generalizăm, să ştii că te-nşeli asupra ţăranilor: nimeni nu e mai selectiv, mai exigent şi mai circumspect în relaţiile cu oamenii decît ţăranul. Nu dă buzna cu prietenia peste nimeni şi mai ales peste cine nu-i de-o seamă cu el. Pe ţăran nu-l onorezi tu cu prietenia, te onorează el pe tine, după ce te-a cîntărit pe balanţă de bijutier.