În fiecare zi, ne batem joc
De păsări, de iubire și de mare
Și nu băgăm de seamă că, în loc
Rămâne un deșert de disperare.
Ne amăgește lenea unui vis
Pe care-l anulăm cu-o șovăire
Ne reculegem într-un cerc închis
Ce nu permite ochilor s-admire.
Ne răsucim pe-un așternut posac,
Însingurați în doi, din lașitate
Mințindu-ne cu guri care prefac
În zgură sărutările uzate.
Ne pomenim prea goi într-un târziu
Pe-o nepermis de joasă treaptă tristă,
Prea sceptici și prea singuri, prea-n pustiu,
Ca să mai știm că dragostea există.
În fiecare zi, ne batem joc
De păsări, de iubire și de mare
Și nu băgăm de seamă că, în loc
Rămâne un deșert de disperare.
(În fiecare zi)
Toate tragediile care se pot imagina revin la o singura si unica tragedie: trecerea timpului.
(Lectii de filosofie)
© CCC
Studiile scolare sunt unul dintre acele campuri ce ascund un margaritar pentru care merita sa iti vinzi toate bunurile, fara a-ti pastra nimic tie insuti, ca sa fii in stare sa-l cumperi.
Plenitudinea iubirii aproapelui inseamna, pur si simplu, sa poti sa-l intrebi: “Care este suferinta ta?”
© CCC
Nu exista decat unul si acelasi motiv pentru toti oamenii; ei devin straini si impenetrabili, unii fata de altii, doar atunci cand se indeparteaza.
(Opresiune si libertate)
© CCC
In randul oamenilor, nu recunoastem pe deplin existenta decat a celor pe care ii iubim.
(Greutatea si harul)
© CCC
Astazi ne gandim la revolutie, nu ca la o solutie la problemele ridicate de actualitate, ci ca la un miracol care ne scuteste de rezolvarea problemelor.
(Opresiune si libertate)
© CCC
Cultura este un instrument manuit de profesori pentru a fabrica profesori, care atunci cand le vine randul, vor fabrica profesori.
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.