Pe baza numerelor care constituie atât materialul investigațiilor sale, cât și instrumentul său de lucru, știința, sub diferite denumiri, descifrează universul în spațiu și timp. Ea se ridică foarte sus în infinitul mare și coboară foarte jos în infinitul mic. Între aceste două extreme, care corespund reciproc, ea explorează ceea ce numim lumea reală – adică a noastră. Aproape tot ce știm despre univers și despre noi înșine – aproape totul, dar nu totul – provine din numere și știință.
Datorită numerelor, știința contribuie la construirea unui viitor care încă nu există și se întoarce la un trecut dispărut pe care îl reconstituie până când îl recreează.
(Călăuza rătăciților, Știința)
© CCC
Nu exista decat unul si acelasi motiv pentru toti oamenii; ei devin straini si impenetrabili, unii fata de altii, doar atunci cand se indeparteaza.
(Opresiune si libertate)
© CCC
În știință, trebuie să cauți idei. Dacă nu există idei, nu există știință. O cunoaștere a faptelor este valoroasă doar în măsura în care faptele ascund idei: faptele fără idei sunt doar spălarea creierului și a memoriei.
© CCC
Sunt printre cei care cred că ştiinţa are o mare frumuseţe.
© CCC
Științele umaniste de astăzi depășesc domeniul cunoașterii: sunt deja practici, sunt deja instituții.
Stiinta provine dintr-o metoda analogica ce consta in a transporta in natura relatiile care domina munca umana.
Totuși, analogiile dintre narațiunea științifică și aceste mituri sunt incontestabile…
Este vorba de o coincidență? Sau de o cunoaștere intuitivă? Noi înșine suntem făcuți din praful Big Bang-ului. Poate că purtăm în noi memoria universului?
(Cea mai frumoasă poveste din lume)
© CCC
Stiinta. Este mai mult decat o cunoastere. Este dorinta de a te pune de acord cu universul ale carui legi le presimti…Prin stiinta te simti adanc in contact, in armonie cu natura si cu tainele ei.
Știința și distracția nu pot fi separate.
© CCC