Citate de Jorge Luis Borges

Îmi amintesc ce-a spus Emerson [Ralph Waldo Emerson]: limbajul este poezie fosilă. El a spus că fiecare cuvânt este o metaforă. Puteți verifica acest lucru căutând un cuvânt în dicționar. (Borges despre Borges. Convorbiri cu Borges la 80 de ani) © CCC

Science-fiction-ul este privit ca o ramură a literaturii având puțină considerație și poate că merită acest dispreț critic. Dar dacă îl privim mai degrabă ca un fel de sociologie a viitorului, decât ca literatură, science-fiction-ul are o valoare imensă ca o forță de antrenament al minții pentru crearea obiceiului de a anticipa. Copiii noștri ar trebui să-i studieze pe Arthur C. Clarke, William Tenn, Robert Heinlein, Ray Bradbury și Robert Sheckley, nu pentru că acești scriitori le pot spune despre navele spațiale și mașinile timpului, ci, mai important, pentru că pot conduce mințile tinerilor spre o explorare imaginativă a junglei problemelor politice, sociale, psihologice și etice cu care se vor confrunta acești copii ca adulți. (Șocul viitorului, 1970) © CCC

Nu poti pierde ceea ce nu ai avut…

O prefață nu trebuie să fie decât un titlu mai lung. (Jubileul, 1797)

Pretul modest al hartiei este motivul pentru care femeile au inceput sa aiba succes in literatura, inainte de a face acest lucru in alte profesii. (Moartea moliei) © CCC

Democratia: o superstitie larg raspandita, un abuz al statisticii.

Am citit o carte scrisă de un preot englez în care se spune că este multă tristețe în rai. Cred asta. Și sper că e adevărat. Căci, la urma urmei, bucuria este imposibil de suportat. (Borges despre Borges. Convorbiri cu Borges la 80 de ani) © CCC

Un mare poet este mai puţin un inventator şi mai mult un deschizător de drumuri. (Căutarea lui Averroes)

Literatura: un cod pe care ești nevoit să-l descifrezi. (Mitologii)

Când l-am citit pe Walt Whitman, nu m-am gândit la mine ca la un poet. L-am citit ca un cititor obișnuit și mi s-a tăiat respirația. Mi s-a părut că Walt Whitman este singurul poet adevărat, iar toți ceilalți, de la Homer până la Whitman, nu au fost decât predecesorii lui. (Borges despre Borges. Convorbiri cu Borges la 80 de ani) © CCC

Marea forţă a literaturii pare a fi abolirea timpului, senzaţia că, atunci când citim, ne aflăm într-un univers imuabil. Este aceeaşi senzaţie pe care ne-o oferă şi fascinaţia iubirii: parcă, dintr-o dată, timpul nu se mai scurge şi am devenit părtaşi la eternitate. (Voluptatea de a scrie)

Nu cred în violență. Nu cred în război. Cred că totul este o greșeală. Cred în înțelegere. Nu cred în țări. Țările sunt o greșeală, o superstiție. (Borges despre Borges. Convorbiri cu Borges la 80 de ani) © CCC

Cât privește scrierile mele, nu le-am recitit niciodată. Nu le știu. Când scriu ceva, o fac pentru că trebuie. De îndată ce vede lumina tiparului, încerc să uit cât mai repede ce am scris. (Borges despre Borges. Convorbiri cu Borges la 80 de ani)

Nu cred în școli. Nu cred în cronologie. Nu cred în datarea manuscriselor. Cred că poezia ar trebui să fie anonimă. (Borges despre Borges. Convorbiri cu Borges la 80 de ani)

Cuvintele sunt simboluri ce postuleaza o memorie impartasita.

Am înţeles că munca poetului adesea este îndreptată nu spre poezia însăşi, ci către inovaţiile demonstrate, că poezia lui este desăvîrşită. (Aleph)

Indoiala este unul din pseudonimele inteligentei.

Timpul este substanța din care sunt făcut. (Anchete, 1946)

Biblioteca mea este alcătuită din cărți bune. Și cine sunt eu ca să stau lângă Virgiliu sau Stevenson? Deci nu este nici o carte de-a mea în casă. Nu vă temeți, nu veți găsi nici măcar un singur exemplar. (Borges despre Borges. Convorbiri cu Borges la 80 de ani)

A fi îndrăgostit înseamnă a-ţi crea o religie al cărei zeu este supus greşelii. (Nouă eseuri despre Dante) © CCC