Citate de Jean de La Bruyère

Lumea răsplătește mai adeseori aparențele meritului decât meritul însuși.

Stoicii pretindeau ca poti rade in saracie, poti fi indiferent in fata nedreptatilor si a ingratitudinii, la pierderea bunurilor, ca si a parintilor si amicilor; sa privesti moartea cu sange rece, ca ceva indiferent, care n-ar trebui sa te bucure, nici sa te intristeze; sa nu te lasi invins nici de placeri, nici de durere; sa simti fierul sau focul in vreo parte a corpului, fara sa scoti nici un oftat, sa versi o lacrima; si fantoma asta de virtute si barbatie le-a placut s-o numeasca ”intelept”.

Generozitatea nu constă atât în a oferi mult, cât în a oferi la timp.

Leul cand vaneaza nu cauta sticleti.

E mai bine sa meriti laude si sa nu le primesti decat sa le primesti fara sa le meriti.

Cei care se iubesc mai intai cu cea mai naprasnica patima contribuie in curand, fiecare in parte, la slabirea iubirii si apoi la stingerea ei. Care, dintre un barbat si o femeie, e mai vinovat de ruptura aceasta nu e lucru lesne de hotarat. Femeile invinuiesc pe barbati ca sunt nestatornici, iar barbatii spun ca femeile sunt usuratice. (Caracterele - Despre inima)

Nu recunosti meritul altuia decat cand nu mai ai incotro.

Falsa modestie este ultimul rafinament al vanitatii.

Această afectare pe care o au câțiva pentru a fi pe placul tuturor. (Caracterele lui Teofrast) © CCC

Gloria sau meritul unor oameni li-l acorda faptul de a scrie bine; altora le-o da faptul de a nu scrie deloc.

Merit fara reusita exista, dar nu si reusita fara un oarecare merit.

Cu cât apropiaţii noştri ne seamănă mai mult, cu atât ne plac mai mult; a respecta pe cineva e totuna cu a-l pune pe aceeaşi treaptă cu tine. © CCC

Nu exista pentru om decat o singura nenorocire adevarata, nenorocirea de a se gasi vinovat si de a avea ceva sa-si reproseze.

Totul vine dinafara, in dispozitia, in obiceiurile si in manierele majoritatii oamenilor…nevoile vietii, situatia in care se gaseste si legea necesitatii forteaza firea omului si-i aduce mari schimbari.

Cat tine dragostea, se mentine prin ea insasi si uneori prin lucrurile care par menite s-o stinga, prin capricii, prin departare, prin gelozie. Prietenia, dimpotriva, are nevoie de ajutor. Ea piere din lipsa de atentie, de incredere si de bunavointa. (Caracterele - Despre inima)

Oricat ar inainta unii, datorita virtutii, spre moderatie si intelepciune, cel dintai prilej de ambitie îi duce cu cei mai avizi, mai violenti in dorintele lor si mai ambitiosi: cum sa ramai nemiscat, cand totul merge, cand totul se agita si sa nu alergi unde alearga ceilalti?

In prietenie, iti incredintezi taina. Dar in dragoste, iti scapa, fara sa vrei. Poti sa te bucuri de increderea unei fiinte fara sa te bucuri de dragostea ei; cel care se bucura de dragostea cuiva nu are nevoie de destainuire sau de incredere, totul ii este deschis. (Caracterele - Despre inima) 

Intai sa stii exact la ce te poti astepta din partea oamenilor in general si de la fiecare dintre ei indeosebi, si apoi sa te arunci in valmasagul lumii.

E de ajuns sa fii laolalta cu cei pe care-i iubesti. Ca visezi, ca le vorbesti, ori ca nu le vorbesti deloc, ca te gandesti la ei, ori la lucruri de care nu te sinchisesti atat, dar te afli in preajma lor, iti e deopotriva de placut. (Caracterele - Despre inima)

Lucrurile cele mai mari n-au nevoie decat de a fi infatisate cu simplitate.