Citate despre Asemanare

Dragostea si prietenia se exclud una pe alta. (Caracterele - Despre inima)  

Oamenii nu pun mare preț pe virtuțile sufletului și idolatrizează talentele trupului și ale minții. (Caracterele) © CCC

Rareori sunt de acord femeile si barbatii asupra meritului unei femei: interesele lor sunt prea deosebite. Femeile nu-si plac unele altora prin aceleasi insusiri prin care plac barbatilor; mii de gesturi prin care aprind in ei focul marilor pasiuni, starnesc in ele aversiunea si antipatia. (Caracterele - Despre femei)

Un caracter nobil are doar acela care nu urmăreşte avantaje.

Nu putem ajunge departe in prietenie daca nu suntem dispusi sa ne iertam unii altora micile cusururi.

Plictiseala a venit pe lume o data cu lenea; ei ii datoram in buna parte faptul ca oamenii umbla dupa placeri, dupa joc…Cel caruia ii place munca se multumeste cu sine insusi.

Vorbele "a face" si "a fi" sunt deopotriva de gingase: unul prin evanescenta lui, celalat prin vesnicia lui.

Cat tine dragostea, se mentine prin ea insasi si uneori prin lucrurile care par menite s-o stinga, prin capricii, prin departare, prin gelozie. Prietenia, dimpotriva, are nevoie de ajutor. Ea piere din lipsa de atentie, de incredere si de bunavointa. (Caracterele - Despre inima)

…el e mai mult eu însămi decât sunt eu - eu însămi. Nu ştiu din ce sunt plămădite sufletele noastre, dar ştiu că al meu şi al lui sunt la fel. (La rascruce de vanturi)

E greu ca un om foarte necinstit, sa aiba destula minte; inteligenta dreapta si patrunzatoare te duce, in sfarsit, la regulile de purtare, la cinste, la virtute. Celui care se indarjeste in ce e rau, ca si in ce e neadevarat, ii lipseste judecata si patrunderea.

Nu exista pe lume o mai frumoasa imprudenta decat excesul de recunostinta.

Oricat ar inainta unii, datorita virtutii, spre moderatie si intelepciune, cel dintai prilej de ambitie îi duce cu cei mai avizi, mai violenti in dorintele lor si mai ambitiosi: cum sa ramai nemiscat, cand totul merge, cand totul se agita si sa nu alergi unde alearga ceilalti?

Te temi de batranete, de care nu esti sigur c-o vei ajunge.

Stoicii pretindeau ca poti rade in saracie, poti fi indiferent in fata nedreptatilor si a ingratitudinii, la pierderea bunurilor, ca si a parintilor si amicilor; sa privesti moartea cu sange rece, ca ceva indiferent, care n-ar trebui sa te bucure, nici sa te intristeze; sa nu te lasi invins nici de placeri, nici de durere; sa simti fierul sau focul in vreo parte a corpului, fara sa scoti nici un oftat, sa versi o lacrima; si fantoma asta de virtute si barbatie le-a placut s-o numeasca ”intelept”.

Suntem facuti din acelasi material din care sunt tesute visurile noastre.

Generozitatea nu constă atât în a oferi mult, cât în a oferi la timp.

Corneille ne subjugă caracterelor şi ideilor lui, iar Racine se conformează ideilor noastre; Corneille zugrăveşte oamenii care ar trebui să fie, iar Racine – aşa cum sunt. În Corneille găsim mai mult din ceea ce se cade chiar să luăm ca model, în Racine găsim mai mult din ceea ce recunoaştem în alţii sau din ce simţim noi înşine. Unul te înalţă, te uimeşte, te stăpîneşte, te învaţă; celălalt îţi place, te răscoleşte, te înduioşează, te pătrunde.

Fiecare om se aseamana cu durerea sa.

Putini isi mai aduc aminte ca au fost tineri si cat le venea de greu sa fie neprihaniti si cumpatati. Primul lucru ce li se intampla oamenilor dupa ce au renuntat la placeri, fie din bunavointa, fie din dezgust, fie din pricina dietei, e sa le condamne la altii...; ne-ar placea ca un bun care nu mai exista pentru noi, sa nu mai existe nici pentru restul lumii; e o pornire de invidie.

Nu exista pentru om decat o singura nenorocire adevarata, nenorocirea de a se gasi vinovat si de a avea ceva sa-si reproseze.