Radu Gyr

Radu Gyr, pseudonimul lui Radu-Coco Demetrescu, 2 mar. 1905 – 29 apr. 1975, născut la Câmpulung-Muscel, poet, dramaturg şi eseist român. A trăit 70 de ani.

Fiul lui Coco Demetrescu (fost artist societar clasa I al Teatrului Naţional din Craiova), şi al Eugeniei (n. Gherghel).

Studii liceale la Liceul „Carol I” din Craiova şi universitare la Bucureşti. A absolvit Literele şi Filosofia la Bucureşti. Licenţiat în litere şi filosofie, doctor în litere, profesor secundar, asistent universitar, conferențiar la Institutul de Literatură şi profesor de franceză la Şcoala de Geniu.

A debutat la 14 ani, publicând în revista liceului poemul dramatic în versuri În munţi. Iniţial a folosit pseudonimul Radu Grui (invocând toponimicul Dealul Gruiului), modificat ulterior în Radu Gyr. Alte pseudonime: Ioachim Puşcaşu, Nenea Răducu.

Debut editorial cu volumul Linişti de schituri (1924). A colaborat la revistele Cele trei Crişuri, Năzuinţa, Adevărul literar şi artistic, Gândirea, Ramuri, Ritmul vieţii, Falanga, Axa, Flamura, Universul literar, Propilee literare, Răsăritul, Suflet românesc, Arhivele Olteniei, Revista Fundaţiilor Regale, Glasul Patriei, Tribuna României ş.a. A frecventat cenaclul lui Mihail Dragomirescu.

Poezia sa a evoluat de la postsimbolism la un lirism debordant, cu multe convenţii folclorice: Linişti de schituri, 1924, debut; Căciuliţă roşie, 1926, Premiul Societăţii Scriitorilor Români; Plânge Strâmbă Lemne, 1927; Cerbul de lumină, 1928, Premiul Academiei; Stele pentru leagăn, 1936; Corabia cu tufănici, 1939, Premiul Societăţii Scriitorilor Români; Poeme de război, 1943; Balade, 1944. Un volum selectiv, Poezii, vol. I, apărut în 1992.

A publicat, până la sfârşitul războiului, şapte culegeri de poezie (Linişti de schituri, 1924; Plânge Strâmbă-Lemne, 1927; Cerbul de lumină, 1928; Stele pentru leagăn, 1936; Cununi uscate, 1938; Poeme de război, 1943; Balade, 1944), un poem dramatic (Corabia cu tufănici, 1939) şi trei studii critice („Învierea” de Tolstoi, 1927; Eposul popular iugoslav, în colab. cu A. Balotă, 1936; Curentele de avangardă, 1937), precum şi mai multe vol. pentru copii.

Participant la Mişcarea Legionară, a făcut închisoare (1944–1963). Participarea la Mişcarea Legionară a plătit-o cu aproape douăzeci de ani de detenţie politică.

Între anii 1963 şi 1975 a desfăşurat activitate redacţională la Glasul Patriei (ulterior: Tribuna României).

Premiul pentru sonet al Societății Scriitorilor Români (1926), Premiul Institutului pentru Literatură (1927), Premiul „Adamachi” al Academiei Române (1928) şi Premiul pentru poezie „Socec” al Societății Scriitorilor Români (1939).

Opere principale:

Linişti de schituri, Craiova, 1924; Căciuliţa roşie. O poveste în pădure, cu pitici şi cu-o fetiţă, în colaborare cu N. Milcu, 1926 (ed. II, 1937); Floarea lui Sânzien, în colaborare cu N. Milcu, 1927; Plânge Strâmbă-Lemne, 1927; „Învierea” de Tolstoi, studiu critic, 1927; Cerbul de lumină, 1928; Studenţimea şi idealul spiritual, conferinţă, 1935; Eposul popular iugoslav, în colaborare. Cu A. Balotă, 1936; Stele pentru leagăn, 1936; Curentele de avangardă, eseuri, 1937; Cununi uscate, versuri, 1938; Femeia în eroismul spiritual, moral şi naţional, conferinţe, ed. II, Bucureşti, 1937; Corabia cu tufănici, poem dramatic, 1939; Muţu Cotoşmanul, poveste în versuri, 1942; Bimbirică în Lună; Sandu; Sanda şi Lăbuş; Poznele Boanţei; Bimbirică aviator; Bimbirică în Africa; Bimbirică sportiv; Bimbirică în submarin; Aventurile baronului Münchausen; Pinocchio automobilist; Micky maus paraşutist; Voinicelul Argeş; Fata babei şi fata moşneagului; Zâna munţilor; Darurile lui Moş Crăciun, 1942-1944; Poeme de război, 1943; Balade,  1944; Poezii, I-II, 1992; Anotimpul umbrelor, sonete şi rondeluri, ed. şi postfaţă de B. Cioculescu, 1993; Ultimele poeme, ed. şi postfaţă de B. Cioculescu, 1994; Poezii, 1994; Calendarul meu. Prietenii, momente şi atitudini literare, ed. de I. Popişteanu, 1996; Muţu Cotoşmanu, poveste, 1996; Voinicul Argeş şi balaurul cu şapte capete, poveste după P. Ispirescu, 1997; Baba Cloanţa Cotoroanţa, poveste,  1997; Capra cu trei iezi, poveste hazlie după I. Creangă, 1997; De ce nu are ursul coadă, 1997; Fata babei şi fata moşneagului. Poveste după I. Creangă, 1997; Bimbirică în lună, poveste hazlie, 1998; Crucea din stepă, poeme de război, pref. de B. Cioculescu, ed. de I. Popişteanu, 1998; Bimbirică automobilist, poveste, Constanţa, 1998; Bimbirică aviator, poveste, 1998; Sângele temniţei stigmate, versuri, 1998; Sandu, Sanda şi Lăbuş, poveste hazlie, 1998; Muţunache se răzbună pe urs, poveste hazlie, 1998; Balade, ed. de I. Popişteanu, pref. de A. Popescu, 1999; Era o casă albă, poveste, 2000; Sângele temniţei stigmate, versuri, 2003.

Traduceri: Jack London, Când şi-aduce omul aminte.