Citate de André Gide

Omul este incapabil sa aleaga si actioneaza intotdeauna cedand tentatiei celei mai puternice. © CCC

Din saturarea dorintelor se poate naste un fel de deznadejde care insoteste placerea si se ascunde dupa ea.

Arta este o colaborare intre Dumnezeu si artist, si cu cat face artistul mai putin, cu atat mai bine. © CCC

Sa pretuiesti exact atat cat pari; sa nu cauti a parea mai mult decat pretuiesti. Sunt oameni care cauta sa arate altfel decat sunt si ajung sa nu mai stie cine sunt cu adevarat.

Cel mai greu lucru pentru mine e sa cred in propria realitate. Mereu sunt nedumerit de mine insumi si nu inteleg prea bine, cand ma privesc actionand, cum cel pe care-l vad actionand este si cel care priveste, si cel care se mira, si se indoieste ca ar putea fi actor si spectator in acelasi timp.

Cine poate dezvălui esenţa, amprenta temperamentului artistic! Cine poate înţelege fuziunea profundă, instinctivă a disciplinei şi a risipei pe care se bazează! (Moarte la Veneția) © CCC

Cele mai frumoase lucruri sunt cele pe care ti le insufla nebunia si le scrie ratiunea.

Cu cat mai perfect este un artist, cu atat mai separati vor fi in el omul care sufera si mintea care creeaza.

Si daca perla de mare pret pentru a carei dobandire un om renunta la toate bunurile, se dovedeste pana la urma a fi falsa, ce conteaza, cata vreme cel ce o are nu stie.

Un bun profesor are aceasta grija statornica: ii invata pe discipoli sa se lipseasca de el. (Jurnal)

Faptul ca omul e nascut pentru fericire, ne invata, cu siguranta, intreaga natura. Numai sfortarea catre voluptate fecundeaza planta, umple stupii cu miere si inima de bunatate.

Sa fie dincolo de vremea sa - iata ce-i da artistului ratiunea de a fi.

Artistul trebuie să fie în opera sa precum Dumnezeu în creaţie, invizibil şi atotputernic.

Artistul creator are ceva in comun cu eroul. Desi functioneaza pe alt plan, si el isi imagineaza ca are solutii de oferit. Isi jertfeste viata pentru a infaptui triumfuri imaginare. Si la incheierea fiecarei grandioase experiente, fie a politicianului, a razboinicului, a poetului sau a filozofului, problemele vietii continua sa pastreze aceeasi infatisare enigmatica. Se spune ca cele mai fericite popoare sunt acelea care nu au istorie. Popoarele cu istorie, cele care au faurit istoria, par sa nu fi izbutit altceva, prin infaptuirile lor, decat sa fi accentuat caracterul etern al luptei. Si, pana la urma, pier si ele ca si acelea care nu au depus nicio stradanie, care s-au multumit sa traiasca si sa se bucure de viata.

Elogiul unui artist este făcut cu adevărat atunci când se vorbește destul despre opera sa, încât să nu mai fie nevoie să i se laude persoana. (Emilia Galotti, 1772)

Ceea ce artistul dorește să facă – în ceea ce te privește – este să te scoată din tine. În ceea ce îl privește, dorește să se exprime. (Portrete literare. VIII – Domnul Joseph Conrad) © CCC

Pentru a înflori, o inimă de artist are neapărat nevoie de căldura aprobării şi aprecierii şi chiar de strălucirea admiraţiei. Cînd o epocă e săracă în opere de valoare, vinovat e publicul nu artiştii. (Cugetări)

Niciun lucru nu e bun pentru toti, ci numai in raport cu unii; niciun lucru nu e adevarat pentru toti, ci nu­mai in raport cu cine crede astfel: nu exista metoda sau teorie care sa se poata aplica oricui, fara exceptie.

Dragostea poate fi oarba, prietenia nu; are datoria de a nu fi; poti merge pana acolo sa iubesti defectele prietenului, dar pentru a-l face sa le cunoasca. La ce mi-ar sluji o prietenie care n-ar fi clarvazatoare? Ura fata de complezenta vreau sa o aduc pana aici.

Lucrurile au o valoare ce corespunde perseverentei noastre de a le dori.