Solon

Solon, 640—558 i.e.n., poet, faimos om de stat, legislator atenian, prim-arhonte al Atenei, unul dintre cei “Șapte Înțelepți” ai Greciei antice. A trait 82 de ani.

Prin tată aparţinea familiei Medontizilor, iar prin mamă era văr cu Pisistrate. Deşi era dintr-o familie foarte nobilă, n-a moştenit de la tatăl său decât o mică avere.

Prima parte a vieţii şi-a petrecut-o efectuând numeroase călătorii, făcând comerţ (a fost în Ionia, Egipt…).

Reîntors în patrie, Solon s-a distins prin talentele sale poetice. A reuşit să-şi convingă concetăţenii să-i încredinţeze comanda unei armate cu care a cucerit Salamina, de la Megara.

În 594 Solon a fost numit arhonte şi partidele au acceptat arbitrajul său pentru a redacta o nouă Constituţie.

Principala lui sarcină a fost de a găsi soluții pentru oprirea crizei economice și sociale care lovea Atena în acea perioadă. În acest scop, Solon a redactat un nou cod legislativ – Constituția lui Solon. Reformele sale au oprit declinul economic și moral al Atenei și au pus bazele democrației ateniene.

A început prin a repune în drepturi legile lui Dracon, reducând însă cazurile de pedeapsă cu moartea. A permis celor exilaţi (Alcmeonizilor) să revină în Atena. În ceea ce priveşte problema agrară a abolit datoriile care menţineau legarea de pământ a micilor proprietari, dar şi pedepsele corporale. Legile sale au fost scrise pe tăbliţe de lemn mobile, iar mai apoi au fost copiate în piatră. Reformele sale au îmbrăţişat mai multe domenii: planul economic, individual şi mai ales cel politic.

După ce Constituţia sa a fost promulgată, el a cerut arhonţilor şi poporului să jure că o vor respecta. Constituţia sa moderată nu a reuşit să rezolve problemele Atenei, ceea ce l-a făcut pe Solon să spună, că în lucrurile mari este greu să placi tuturora. A murit la scurt timp după instaurarea tiraniei lui Pisistrate.