Dreptatea este un raport de convenienta ce se gaseste in mod real intre doua lucruri. Acest raport este intotdeauna acelasi, oricine l-ar lua in considerare.
Omul, aceasta fiinta mladioasa, care in societate se pliaza dupa gandurile si impresiile celorlalti, este in stare, deopotriva, sa-si cunoasca propria sa natura, cand este dezvaluita, si sa piarda pana si constiinta ei, atunci cand ea este tainuita.
Numai cautand sa-i luminezi pe oameni poti practica acea virtute generala in care se cuprinde dragostea fata de toti.
Este ceva caracteristic fiintelor rationale sa-si dea seama de propriile lor imperfectiuni.
Cel care face un rau are constiinta impacata, atata timp cat crede ca nu e rau ceea ce a facut.
Exista anumite adevaruri pe care nu e destul sa le impui, ci mai trebuie sa le faci si simtite.
Adevarul scapa si patrunde intotdeauna prin intunericul care il inconjoara.