Diferenta pe care o prezinta un om care imbraca un caracter strain de el insusi, cand revine la al lui, este diferenta dintre o masca si un chip.
La cele mai bune povete, e ceva care nu ne e pe plac. Ne vin dinafara; e de ajuns ca sa le respingem mai intai din ingamfare si dintr-un capriciu si apoi sa le urmam de nevoie sau dupa matura chibzuinta.
I-au lasat omului toate pacatele pe care i le-au gasit si nu i-au luat nici unul. In loc sa-i faca un chip grozav sau ridicol din pacatele lui, ca sa-l poata indrepta, i-au scornit ideea unei perfectiuni si a unui eroism de care nu-i capabil, si l-au indemnat la imposibil. Asa, inteleptul care nu e, sau nu-i decat inchipuit, se gaseste de la sine deasupra tuturor intamplarilor si relelor; cerul si pamantul se pot pravali fara sa-l duca in caderea lor, el va ramane neclintit pe ruinele universului, pe cand omul, care-i adevarat om, isi iese din fire, striga, dispera, isi pierde suflarea pentru un caine sau un vas ce s-a spart.
Stoicii pretindeau ca poti rade in saracie, poti fi indiferent in fata nedreptatilor si a ingratitudinii, la pierderea bunurilor, ca si a parintilor si amicilor; sa privesti moartea cu sange rece, ca ceva indiferent, care n-ar trebui sa te bucure, nici sa te intristeze; sa nu te lasi invins nici de placeri, nici de durere; sa simti fierul sau focul in vreo parte a corpului, fara sa scoti nici un oftat, sa versi o lacrima; si fantoma asta de virtute si barbatie le-a placut s-o numeasca ”intelept”.
Omul este mai sociabil si discuta mai cu drag despre ce simte decat despre ce gandeste.
A-ti da seama de meritele cuiva si, dupa ce l-ai cunoscut, a-l pretui cum se cuvine, iata doua lucruri mari, bune de facut, fara intarziere.
Tinem sa facem pe deplin fericita sau, daca lucrul acesta nu e cu putinta, total nefericita fiinta pe care o iubim.
Zorii si amurgul iubirii ti se arata prin incurcatura in care te afli cand te vezi singur cu celalalt.
Se pare ca, daca exista o banuiala nedreapta, stranie si fara temei, careia i s-a spus odata gelozie, cealalta gelozie, care este un sentiment just, firesc, intemeiat pe ratiune si pe experienta ar merita un alt nume. Temperamentul cuiva are o mare contributie in gelozie si gelozia nu presupune intotdeauna o mare pasiune. O dragoste inflacarata fara susceptibilitati este totusi ceva paradoxal. Se intampla adesea sa suferi numai tu de pe urma acestei susceptibilitati. Suferi de gelozie si ii faci si pe altii sa sufere. Acelea care nu ne cruta in nicio privinta si nu ne scutesc de niciun prilej de gelozie n-ar merita din partea noastra nicio gelozie, daca ar fi sa ne luam dupa sentimentele si dupa purtarea lor decat dupa inima noastra.
(Caracterele – Despre inima)