A ne simti slabiciunea, a lua cunostinta de determinarile de tot felul care ne limiteaza viata, apoi a dori sa ne marim puterea asupra noastra insine si asupra lucrurilor, a ne largi sfera de actiune, a recuceri o independenta relativa in fata necesitatilor de tot felul care ne invaluie, acesta este mersul spiritului uman, in fata universului.
A nu depinde de nimeni este un lucru nepretuit.
Inestimabile bonum est suum fieri.
(Seneca Philosophus, Epistulae)
Nu urmeaza invatatura nici unui magistru.
Nullius addictus iurare in verba magistri.
(Horatius, Epistulae)
De aceea ne supunem cu totii legilor, ca sa putem fi independenti.
Legibus idcirco omnes servimus, ut liberiesse possimus.
(Cicero, Pro Cluentio)
Intalnesti, adesea, oameni care au cu mult mai multa independenta in parerile lor decat ar trebui si ar fi iertat sa aiba pe langa inteligenta de care dispun; insuportabili!…