Paradoxul – strigatul imposibil pe care il scoate inefabilul cand il impingi pana la paroxism.
Era o asemenea zi de primăvară ce insuflă unui bărbat un dor inefabil, o dulceață dureroasă, o nostalgie care îl face să stea nemișcat, să se uite la frunze sau la iarbă, și să întindă brațele pentru a îmbrățișa nici el nu știe ce.
(Forsyte Saga)
© CCC