Oamenii cei mai fericiti in ceea ce priveste inteligenta au instincte, pasiuni si sentimente uneori identice. Intre un matematician celebru si cizmarul sau poate exista un abis sub raport intelectual, dar din punct de vedere al caracterului si credintelor deosebirea este adesea nula sau foarte neinsemnata.
Daca omul ar avea in zestrea sa organica numai instincte, ar fi foarte slab, oricat de iscusit ar fi plamadite aceste instincte… Faptele individului au intr-insele intotdeauna ceva nou, ceva la care nu se poate raspunde prin instincte.
Oamenii sunt in asa fel facuti, incat nu numai ca prezinta la fiecare pas diversitati ireductibile, dar si instinctele lor cele mai adanci ii imping, in mod irezistibil, sa-si traiasca viata in chip diferit, adica fiecare in felul sau.
Fara de o adancire staruitoare in miscarile si framantarile sociale ale timpului, fara de o patrundere in tainuitele instincte ale neamului, fara de faurirea unor vederi largi despre viata si natura, fara de cunoasterea altor culturi din vremea noastra si din vremuri trecute, fata de care ne afirmam si ne cristalizam propriul spirit etnic-cultural, cum isi inchipuie artistii sa dea lumii o opera de arta, in care sa se concretizeze toate pornirile constiente si inconstiente ale unui om? Operele de arta…sa fie expresia unor personalitati care isi au constiinta cristalizata intr-o hotarata conceptie despre fiinta si rostul existentei, personalitati bogate in viata launtrica, in intrebari, in indoieli, in aventuri si ganduri.