Nimic nu poate fi mai insuportabil decat un prost norocos.
Neque quidquam insipiente fortunato intolerabilius fieri potest.
(Cicero, De amicitia)
Cand cineva a devenit posesorul intregului adevar, al singurului adevar autentic, n-ar fi oare de neiertat daca l-ar pastra numai pentru sine, lasandu-i pe semenii mai putin norocosi sa-si urmeze calea lor stramba, in loc de a-i indruma si a-i povatui?