Să-mi pară rău? Să-mi pară rău că-n viaţa asta, făcută-n mare parte din rutină, mi-a fost dat să trăiesc ceva adevărat şi-atât de frumos? Dacă mâine aş lua viaţa de la capăt şi cineva m-ar pune să aleg, înfăţişându-mi de la început şi suferinţa cu care-aş plăti bucuria, eu tot te-aş alege!
Niciodata nu mi-a parut rau ca am tacut, dar ca am vorbit, adesea.
Tacere nunquam, saepe paenituit loqui.
(Balbus, Sententiae)