Noroace! Noroace! De ce n-ai fost daruit nimanui pentru totdeauna?
O, Fortuna, ut nunquam perpetuo est data!
(Terentius, Hecyra)
Lingusirea atrage prieteni, adevarul provoaca ura.
Obsequium amicos, veritas odium parit.
(Terentius, Andria)
Oamenii vad si apreciaza lucrurile straine mai mult decat pe ale lor.
Aliena homines melius vident et diiudicant, quam sua.
(Terentius, Heautontimorumenos)
Daca ai fi si tu in locul meu, ai avea alta parere.
Tu, si hic sis, aliter sentias.
(Terentius, Andria)
Cand sufletul se afla in dubiu, este hartuit in fiecare clipa incolo si incoace.
Dum in dubio est animus, paulo momento huc vel illuc impellitur.
(Terentius, Andria)
Este de datoria parintilor ca sa deprinda pe copiii lor sa se poarte bine din convingere si nu din teama de cineva.
Hoc patrumst, potius consuefacere filium,
Sua sponte recte facere quam alien o metu.
(Terentius, Adelphoe)