E greu, dar deosebit de folositor sa te concepi pe tine insuti in psihologia varstei tale, sa intelegi ca nici o generatie, nici o varsta nu poseda normele necesare pentru a judeca celelalte generatii, sa stii sa-ti iei locul, dupa rang si grad, in omenirea, istoria sau natiunea in mers…omul traieste din mostenirea sociala pe care i-au lasat-o parintii si traieste pentru a transmite o alta mostenire copiilor sai. Din punct de vedere social si intelectual, el cunoaste, asadar, trei generatii: a lui, generatia precedenta care l-a pregatit si de care s-a despartit, generatia urmatoare pe care o pregateste si care se desparte de el.
Exista o varsta in viata cand trebuie sa indraznesti sa fii nedrept, in care trebuie sa indraznesti sa faci “tabula rasa” din tot ce ai invatat sa admiri, sa respecti, si sa contesti totul — minciuni si adevaruri —, tot ceea ce nu ai recunoscut prin tine insuti ca este adevarat. Prin intreaga lui educatie si prin tot ceea ce vede si aude in juru-i, copilul absoarbe un atat de mare numar de minciuni si de prostii amestecate cu adevarurile esentiale ale vietii, incat cea dintai datorie a adolescentului, care vrea sa fie un om sanatos, este sa le dea pe toate afara.
Intelepciunea se obtine nu numai prin varsta, ci si prin talent.
Non aetate, verum ingenio apiscitur sapientia.
(Plautus, Trinummus)
Nu pot să vă spun varsta mea, se schimbă tot timpul.
Impossible de vous dire mon âge, il change tout le temps.
© CCC
Indrazneala este apanajul varstei tinere, prevederea – al batranetii.
Temeritas est florentis aetatis, prudentia senescentis.
(Cicero, De senectute)
Experienta se capata dupa multi ani – odata cu inaintarea in varsta.
Seris venit usus ab annis.
(Ovidius, Metamorphoses)