William S. Maugham
William Somerset Maugham, 25 ian. 1874 – 16 dec. 1966, romancier, nuvelist si dramaturg englez, unul dintre cei mai populari scriitori britanici ai timpului său. A trait 92 de ani.
Opera lui William Somerset Maugham se caracterizează prin claritatea stilulului, lipsa de ornamente, decorurile cosmopolite și o înțelegere subtilă a naturii umane.
Maugham a rămas orfan la vârsta de 10 ani. A fost crescut de un unchi și educat la King’s School, Canterbury. După un an la Heidelberg, a intrat la facultatea de medicină St. Thomas, din Londra, și a devenit medic în 1897.
În primul său roman, Liza din Lambeth (1897), s-a bazat pe experiențele sale de obstetrician, iar succesul său, deși minor, l-a încurajat să abandoneze scurta sa carieră în medicină.
A călătorit în Spania și Italia și în 1908 a obținut un triumf teatral – patru piese reprezentate simultan la Londra – în special comedii sociale edwardiene, care i-au adus siguranța financiară.
În timpul Primului Război Mondial a lucrat ca agent secret. După război și-a reluat călătoriile întrerupte și, în 1928, a cumpărat o vilă la Cap Ferrat din sudul Franței, care a devenit reședința sa permanentă.
Reputația sa de romancier se bazează în primul rând pe patru cărți: Robie, 1915, Of Human Bondage, o relatare semi-autobiografică a evoluției dureroase a unui tânăr student la medicină spre maturitate; Luna și doi bani jumate, 1919, The Moon and Sixpence, o relatare a vieții unui artist neconvențional, sugerată de viața lui Paul Gauguin; Prăjituri și bere, 1930, Cakes and Ale, povestea unui romancier celebru, în care se crede că ar caricaturiza pe Thomas Hardy și Hugh Walpole; Pe muchie de cuțit, 1944, The Razor’s Edge, povestea căutării unui tânăr american, veteran de război, a unui un mod de viață satisfăcător.
Piesele lui Maugham, în principal comediile sociale edwardiene, au devenit curând învechite, dar nuvelele sale au crescut în popularitate. Multe descriu nesiguranța și conflictul europenilor aflați în medii străine care provoacă emoții puternice, iar abilitatea lui Maugham în gestionarea complotului, în maniera lui Guy de Maupassant, se distinge prin economia stilului și suspans. Lucrările sale sunt prezentate într-un stil clar, necomplicat, fundaluri cosmopolite și o ascuțită observație a naturii umane.
În Dare de seamă, 1938, The Summing Up, și Jurnalul unui scriitor, 1949, A Writer’s Notebook, Maugham își explică filosofia vieții ca un ateism resemnat și un anumit scepticism cu privire la întinderea bunătății și inteligenței înnăscute a omului, ceea ce îi conferă operei sale cinismul ei astringent.
Opere principale:
– Romane: Liza din Lambeth (Liza of Lambeth), 1897; Robii (Of Human Bondage), 1915; Luna și doi bani jumate (The Moon and Sixpence), 1919; Prăjituri și bere sau scheletul din dulap (Cakes and Ale or the Skeleton in the Cupboard), 1930; Vălul pictat (The Painted Veil), 1925; Plăcerile vieții, 1930; Vila de pe colină, 1941; Portretul unui gentleman si alte povestiri (The Portrait of a Gentleman), 1925; Julia; Pe muchie de cuțit (The Razor’s Edge), 1944; Vacanța de Crăciun (Christmas Holiday), 1939.
– Povestiri: Sadie Thompson, 1921; A tremurat o frunză (The Trembling of a Leaf),1921; Hora dragostei, 1930; Persoana întâi singular (First Person Singular), 1931; Povestiri complete (Complete Short Stories) 1952.
– Comedii: Un om de onoare (A Man of Honour), 1903; Lady Frederick, 1912; Cercul (The Circle), 1921; La est de Suez (East of Suez), 1922; Our Betters (Superiorii noștri), 1923; Cel ce-și câștigă pâinea (The Breadwinner), 1930.
– Memorialistică: Dare de seamă (The Summing Up), 1938; Strict personal (Strictly Personal), 1941; Jurnalul unui scriitor (A Writer’s Notebook), 1949.
Citate asemanatoare
-
Singurul mijloc ca sa poti ajunge e sa muncesti ca un rob zi si noapte. Cand iti pui in gand sa faci ceva de pret, atunci reusesti sa-l faci cu adevarat.Arta este o manifestare a emotiilor, iar aceste emotii vorbesc o limba pe care oricine o poate intelege.Visele tale te fac stapan pe neantul de dincolo de spatii si de timp.Fiecare e convins de dreptatea lui.Toti avem obiceiul sa exageram pasiunea pe care o inspiram altora.Un diplomat este un bărbat care își amintește ziua de naștere a unei femei și îi uită vârsta. © CCCSunt convins, că în timp de epidemie, frica de moarte omoară mai mulţi oameni, decât însuşi flagelul. (Fumul amăgirilor)E mult mai usor sa iei o hotarare decat sa o pui in practica.Oamenii, in momente de autentica emotie, se exprima fara sa vrea in termeni de melodrama.Sunt mulți proşti pe lumea asta şi când un om aflat într-o poziţie destul de înaltă nu-şi dă aere, îi bate pe umeri şi le spune că e gata să facă orice pentru ei, are toate şansele ca ei să-l socoată isteţ.Uram oamenii asupra carora nu avem nici o influenta, caci indiferenta lor constituie lovitura cea mai dureroasa care poate fi adusa orgoliului omenesc.Numai iubirea si arta fac viata suportabila. © CCCFacultatea de a crea mituri este o calitate innascuta a rasei umane. Oamenii se reped cu aviditate asupra oricaror incidente mai neobisnuite sau mai tainice din viata celor ce s-au deosebit cat de cat de semenii lor si nascocesc in legatura cu ei o legenda in care cred apoi cu fanatism. Este protestul romantismului impotriva banalitatii vietii. Faptele din legenda ii asigura eroului ei cel mai valabil pasaport pentru a intra in nemurire.Lumea se plictiseste repede sa asculte nenorocirile altora si prefera sa-i ocoleasca pe cei nefericiti.William Somerset Maugham, considerat un estet, în 1954, într-un eseu, a stabilit o listă de zece romancieri și zece romane care, potrivit lui, aparțin categoriei celor mai mari realizări ale literaturii universale (5 în engleză, 3 în franceză, 2 în rusă): Povestea lui Tom Jones, copil abandonat, de Henry Fielding; Mândrie și prejudecată, de Jane Austen; Roșu și negru, de Stendhal; Moș Goriot, de Honoré de Balzac; David Copperfield, de Charles Dickens; Madame Bovary, de Gustave Flaubert; Moby Dick, de Herman Melville; La răscruce de vânturi, de Emily Brontë; Frații Karamazov, de Feodor Dostoievski; Război și pace, de Lev Tolstoi. © CCCFrumosul este un lucru minunat si straniu, pe care artistul il plamadeste din haosul lumii prin framantarea sufletului sau. Iar dupa ce l-a zamislit, nu oricui ii este dat sa-l cunoasca. Pentru a-l patrunde, trebuie sa incerci si tu trairile artistului. E o melodie care te invaluie si, pentru a o putea asculta in inima ta, ai nevoie de intelegere, simtire si fantezie.Omul profita mai mult de pe urma greselilor pe care le face din proprie initiativa, decat de pe urma faptelor juste pe care le face numai la sfatul altora.Capodoperele se imbunatatesc datorita emotiilor pe care le trezesc in sufletele generatiilor care vin una dupa alta, timp de secole. Tocmai din cauza aceasta lucrurile vechi sunt mult mai frumoase decat cele moderne.E dureros sa nu-ti dai seama de propria ta mediocritate decat atunci cand e prea tarziu. O astfel de constatare nu contribuie cu nimic la ameliorarea caracterului unui om.