Nu exista o dreptate in sine, ci numai intelegerile reciproce, de la caz la caz, in care partile se angajeaza sa nu-si faca rau unele altora. Nedreptatea nu este un rau in sine, ci porneste numai din teama si banuiala ca ar putea sa indure asprimea ispasirii si a pedepsei. Nu este cu putinta ca cel care a facut pe ascuns o nedreptate, impotriva pactului stabilit intre oameni, sa ramana nepedepsit. In comunitate, dreptatea este aceeasi pentru toti; deoarece tot ce promoveaza intelegerea reciproca este folositor.
Si in nebunie exista intotdeauna o anumita parte de dreptate.
Dreptatea fara forta este neputincioasa, forta fara dreptate este tiranica.
Omul drept nu e cel care nu nedreptateste pe nimeni, ci cel care, putand sa faca rau, isi reprima vointa de a-l face.
Pentru ce urmeaza lumea majoritatea? Pentru ca are mai multa dreptate? Nu, ci mai multa forta…pentru ce sunt respectate legile si vechile opinii? Pentru ca sunt mai sanatoase? Nu, dar ele sunt unice, evita deosebirile de pareri.
Faptul de a nu savarsi nedreptatea ne aduce frumusetea.
Epitetul cel mai regesc si mai asemanator zeilor: Cel Drept.
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.