Din poemele visurilor noastre, ratiunea face, la desteptare, ceea ce soarele face cu roua.
Oamenii se nasc egali. Inca de-a doua zi, nu mai sunt.
Eu nu indoi, rup.
Incearca sa fii “totul” tau. Tine-te in centrul tau insuti.
Absentii poarta intotdeauna vina de a reveni.
(Jurnal)
© CCC
Numai erorile dau pret adevarului.
Cuvintele nu trebuie sa fie decat haina gandului, facuta foarte riguros pe masura.
Toti oamenii mari au fost la inceput ignorati.
Oamenii sunt facuti in asa fel, incat pana si talharilor celor mai lipsiti de constiinta nu le place sa fie tintuiti la stalpul infamiei.
Ah! Ce greu e sa fii om!
Sa nu confundam omul destept cu omul de talent.
Prefer sa fiu nepoliticos decat banal.
“Ti-as da cu placere jucaria mea”, spuse copilul, “dar nu pot, e a mea”.
Ca sa poti dispretui, ar trebui sa fii infailibil. Altfel, trisezi.
A nu fi niciodata multumit: in asta consta intreaga arta.
Daca cel ce se ineaca isi impreuna mainile ca pentru ragaciune, nu-i oare pierdut? Asadar, sa inoate intr-una.
Daca s-ar cladi casa fericirii, cea mai mare incapere ar fi sala de asteptare.
Stiu, in sfarsit, prin ce se deosebeste omul de animal: problemele cu banii!
© CCC
Visarea e lumina de luna a gandirii.