Tu, născătoarea ginţii lui Enea,
Tu, zeilor ș-al oamenilor farmec,
O, Venus, rod de viaţă, care pururi,
Sub bolta cea de stele călătoare,
Împoporezi câmpiile mănoase
Şi marea purtătoare de corăbii;
Prin tine doar tot neamul de fiinţe
Începe-se şi, scos din întuneric,
Prin tine vede-a soarelui lumină.
Din calea ta fug nourii, zeiţă,
Și vânturile; iscusit, pământul
În drumul tău aşterne flori suave
Și ţie râde linul mării, ţie,
Scăldat în valuri de lumină, cerul
Zâmbește blând! Când zori de primăvară
S-au revărsat și roditorul zefir,
Descătușat, începe iar să bată,
Atunce zburătoarele din aer
Vestesc întâi sosirea ta, zeiţă […]
(Poemul naturii, Invocaţie către Venus)
(Traducere, Teodor Naum, filolog și traducător, 1.09.1891, Iași –19.03.1980)
Încrederea în sine este cel dintâi secret al succesului.
© CCC
Nu exista dulce fara acru, asa cum nu exista nici rau fara bine.
Ce se afla inaintea si in urma noastra sunt probleme minore in comparatie cu ce se afla in interiorul nostru.
Rugaciunea este contemplarea faptelor vietii din cel mai inalt punct de vedere.
Înțelepciunea înseamnă să distingi miraculosul de banal...
Un imperiu este o vanitate imensa.