Tu, născătoarea ginţii lui Enea,
Tu, zeilor ș-al oamenilor farmec,
O, Venus, rod de viaţă, care pururi,
Sub bolta cea de stele călătoare,
Împoporezi câmpiile mănoase
Şi marea purtătoare de corăbii;
Prin tine doar tot neamul de fiinţe
Începe-se şi, scos din întuneric,
Prin tine vede-a soarelui lumină.
Din calea ta fug nourii, zeiţă,
Și vânturile; iscusit, pământul
În drumul tău aşterne flori suave
Și ţie râde linul mării, ţie,
Scăldat în valuri de lumină, cerul
Zâmbește blând! Când zori de primăvară
S-au revărsat și roditorul zefir,
Descătușat, începe iar să bată,
Atunce zburătoarele din aer
Vestesc întâi sosirea ta, zeiţă […]
(Poemul naturii, Invocaţie către Venus)
(Traducere, Teodor Naum, filolog și traducător, 1.09.1891, Iași –19.03.1980)
Disprețuiește viața ca să te bucuri de ea.
© CCC
Zeul este creator si omul imitator.
La ce bun să recunoaștem neînțelegerile dacă obârșia lor există încă.
(Siebenkäs, 1796)
Un pic prea mult face mai mult rău decât un pic mai puţin.
© CCC
O prefață nu trebuie să fie decât un titlu mai lung.
(Jubileul, 1797)
Este rușinos să mai fii în viață când cei mai însemnați oameni și-au pierdut-o.
(Siebenkäs, 1796)
Am străbătut universurile, am pătruns sorii și am zburat pe căile lactee de-a lungul deșerturilor cerului, dar n-am găsit nici un zeu.
(Siebenkäs, 1796)
Fiinta care poate fi denumita nu este fiinta suprema.
© CCC
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.