Fluturi pe ziduri,
Rituri sau riduri,
Îngeri pe gânduri,
Scorburi sau scânduri,
Muguri pe ramuri,
Hațuri sau hamuri,
Semn pe iubire,
Mir sau uimire,
Cercuri pe ape,
Stele sau sape,
Pâine pe masă,
Carte sau casă,
Care pe care,
Miere sau sare,
Umbre pe gheaţă,
Clipe sau viaţă,
Rouă pe buze,
Spuze sau scuze,
Nufăr pe umăr,
Nume sau număr,
Viţă sau vină,
Iarbă divină.
(Cap de primăvară)
Precum aduce-n sârg cu sine
Spre ţara de-unde-a fost gonit
Un rege-n furie-oştiri străine,
Aşa vedeam un vânt grăbit
Cu norii după el cum vine.
Urlând le cârmuia cărarea
Purtându-i în năvală orbi,
Părea că varsă-ndepărtarea
Şi mii de lupi şi mii de corbi
De-a valma să-nspăimânte zarea.
Silit-au codri mari să mugă
Şi-n turn, de unde-i supăra
Al clopotelor cânt de rugă,
Trăsniră, şi-un potop era
Urgia ce-au făcut-o-n fugă.
Cu ei o noapte-nfricoşată
Ca iadul peste văi trecu:
Dar însăşi parcă-nspăimântată
De-atâta spaimă ce făcu,
De-abia veni, pierind deodată.
S-a dus cum a venit. Departe
Spre-adâncul orizont s-a dus
Şi spaime-acum pe-acolo-mparte.
Şi iar s-a luminat pe sus
Şi râde soarele lui marte!
(Furtuna primăverii)
Nu exista dulce fara acru, asa cum nu exista nici rau fara bine.
Frumoşii arbori dorm acum sau zac;
zadarnic ai asculta pieptul lor mut,
pe care muşchi şi zăpezi au crescut.
Însă crengi noaptea-n cer se desfac.
Apoi deodată zările-nfloresc
şi clopote mari, clopote s-aud,
departe-n cerul vesel şi rotund
hulubii albi şi roşii se rotesc.
Tu, feciorelnică lume, bună-vestire
de undeva din pământ suie spre tine;
soarele-i ca un inel subțire.
Sună-n salcâmul pustiu verile pline.
(Primăvara)
Sa ai incredere in propriile ganduri, sa crezi ca ceea ce e adevarat pentru tine insuti e adevarat pentru toti oamenii - aceasta inseamna sa fii genial.
Nici o iarnă nu durează o veșnicie; nici unei primăveri nu îi trece rândul.
© CCC
Cu o rândunică, nu se face primăvară nici măcar pentru o zi; și tot astfel, o zi, sau un scurt răgaz, nu face un om binecuvântat și fericit.
© CCC
Un aer călduț, parfumat
Sub cerul de-un pal ivoriu,
În vale pârâul umflat
aleargă sălbatec și viu.
În zori m-a trezit sărutarea
trimisă pe-o rază de soare;
Lumina-neca depărtarea -
tot răul murise-n uitare.
Veni pe aripă de vânt
O veste frumoasă din cer.
Și-acuma bătrânul pământ
Își lasă cojocul de ger.
E vestea ce-o murmură seara
zefirul. Pădurea o știe;
Sosește de-acum Primăvara,
să bucure lumea pustie.
Prin dealuri sărace, se-aude
un zvon care crește mereu.
Îl spună pârâului unde
Îl cântă tot sufletul meu.
O floare albastră și crudă
se-nalță sfioasă spre soare
și cată la loc să se-ascundă
de firea zăpezii ce moare.
Tu soare, trimite lumina
în raze bogate spre noi
și fă să răsară-n grădină
frunzișul, pe arborii goi.
(Primăvara)
Primăvara nu are atâtea flori,
Toamna, atâția struguri copți,
Vara, atâtea arșițe fierbinți,
Iarna, atâtea reci înghețuri,
Nici marea nu are atâția pești,
Nici Beauce, atâtea recolte,
Nici Bretania, atâtea nisipuri,
Nici Auvergne, atâtea fântâni,
Nici noaptea, atâtea limpezi făclii,
Nici pădurile, atâtea ramuri,
Pe cât port eu în inimă, pentru tine,
Iubita mea, tristețe și durere.
(Primăvara, volumul Iubirile)
Copyright © CCC
Un om nu poate fi inselat decat de sine insusi.
Un om este o metoda, un aranjament progresiv, un principiu selectiv, care isi culege preferintele pe oriunde merge.
Primavara este un întreg poem. Vorbim despre ea, o exersăm, o așteptăm.
(Noaptea în Paris)
© CCC
Cand te afli prea aproape de un munte, nu-i vezi inaltimea.
Fantezia e o primavara perpetua.
© CCC
Niciunul dintre noi nu va realiza ceva de exceptie sau impunator daca nu va asculta soapta pe care o aude numai el.
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.