Rumer Godden

Margaret Rumer Godden OBE, 10 dec. 1907 – 8 nov. 1998, născută în Eastbourne, Sussex, Anglia, scriitoare britanică a peste 60 de cărți de ficțiune și non-ficțiune care sunt plasate adesea în India și dintre care câteva au fost adaptate pentru cinema. Nouă dintre lucrările ei au fost adaptate pentru marele ecran, inclusiv Narcisa neagră (Black Narcissus) în 1947 și Fluviul (The River) în 1951. Numeroasele sale romane, poezii și lucrări non-ficționale reflectă experiențele personale în India colonială și în Anglia. De asemenea, a scris mai multe lucrări de literatură pentru copii și tineret. A trăit 91 de ani.

Câteva dintre lucrările sale au fost scrise împreună cu sora ei mai mare, romanciera Jon Godden, inclusiv Două sub soarele indian (Two Under the Indian Sun), o carte de amintiri despre copilăria lui Godden într-o regiune din India care acum face parte din Bangladesh.

Și-a petrecut întreaga copilărie în India colonială, crescând alături de cele trei surori în Narayanganj, o fostă colonie britanică din India (acum în Bangladesh), unde tatăl ei, director de companie de transport maritim, lucra pentru Compania de navigație cu aburi Brahmaputra (Brahmaputra Steam Navigation Company), înainte de a intra într-un internat britanic în timpul adolescenței.

La vârsta adolescenței, părinții au trimis fetele în Anglia pentru școală, așa cum era obiceiul vremii, dar le-au adus înapoi în Narayanganj când a început Primul Război Mondial.

Astfel, Godden s-a întors în Regatul Unit împreună cu surorile ei, pentru a-și continua școala întreruptă, în 1920, urmând până în 1925 cursurile școlii independente de zi și internat pentru fete Casa Moira (Moira House School) din Eastbourne, o școală interconfesională, și în cele din urmă s-a format ca profesor de dans.

S-a întors în cele din urmă în India, la Calcutta, în 1925, unde a fondat o școală de dans pentru copiii britanici și indieni și a scris mai multe cărți, începând cu Puzzle-ul chinezesc (Chinese Puzzle), 1936.

Godden a condus școala de balet din Calcutta timp de 20 de ani cu ajutorul surorii ei Nancy. În acest timp, a publicat primul ei best-seller, romanul din 1939, Narcisa neagră (Black Narcissus).

Pentru că era însărcinată, s-a căsătorit cu tatăl copilului ei, Laurence Foster, în 1934. Din această uniune pe care a descris-o ca fiind nefericită s-au născut două fiice.

În 1942, după opt ani într-o căsnicie nefericită, s-a mutat împreună cu cele două fiice ale sale, Jane și Paula (soțul ei Laurence Foster s-a înrolat în armată), în Cașmir (Kashmir), locuind mai întâi pe o casă plutitoare și apoi într-o casă închiriată unde și-a alcătuit o exploatație agricolă ocupându-se de o fermă.

Romanul Pescărușii iau foc (Kingfishers Catch Fire) s-a bazat pe timpul petrecut în Cașmir. După un incident misterios în care se pare că s-a încercat să fie otrăvită atât ea, cât și fiicele ei (probabil de un localnic, pe fondul animozităților fața de cultura din care făcea parte), s-a întors la Calcutta în 1944.

În 1945 a revenit în Regatul Unit pentru a se concentra asupra scrisului, mutându-se frecvent, dar trăind mai ales în Sussex și Londra. A divorțat în 1948 de primul ei soț, iar în anul următor , pe 26 noiembrie 1949, s-a căsătorit cu un funcționar public, James Haynes Dixon, și s-a dedicat scrisului.

La începutul anilor 1950, a început să fie interesată de catolicism, dar s-a convertit oficial abia în 1968. Acest interes pentru spiritualitate și misticism este vizibil în câteva dintre romanele ei în care ilustrează portretul preoților și călugărițelor catolice și, mai ales, realizează, un studiu profund al echilibrului dintre aspectele spirituale și umane ale vieții religioase.

Pe lângă Narcisa neagră (Black Narcissus), două dintre cărțile ei tratează subiectul femeilor în comunitățile religioase. În Cinci pentru tristețe, zece pentru bucurie (Five for Sorrow, Ten for Joy) și În această casă din Brede (In This House of Brede), a examinat cu atenție echilibrul dintre aspectele mistice, spirituale ale religiei și realitățile practice, umane, ale vieții religioase.

O serie de romane ale lui Godden sunt plasate în India, a cărei atmosferă o evocă prin toate simțurile. Scrisul ei este viu, cu detalii de mirosuri, texturi, lumină, flori, zgomote și experiențe tactile.

Cărțile sale pentru copii, în special cele mai multe povești cu păpuși, transmit puternic gândurile secrete, confuziile, dezamăgirile și aspirațiile copilăriei. Intrigile ei implică adesea tineri neobișnuiți, nerecunoscuți pentru talentele lor de oamenii obișnuiți din clasa inferioară sau mijlocie, dar susținuți de cei educați, bogați și din clasa superioară, spre mânia, resentimentele și nedumerirea rudelor lor.

A câștigat un premiu Whitbread în 1972 pentru The Diddakoi, un roman pentru tineret despre țigani, televizat de BBC sub numele de Kizzy.

În 1968, a închiriat Lamb House din Rye, East Sussex, unde a locuit până la moartea soțului ei în 1973. S-a mutat la Moniaive în Dumfriesshire în 1978, când avea 70 de ani, pentru a fi lângă fiica ei Jane.

A fost numită ofițer al Ordinului Imperiului Britanic (OBE) în 1993. A vizitat din nou India, în 1994, întorcându-se în Cașmir pentru filmarea unui documentar BBC din cadrul seriei Bookmark despre viața și cărțile sale.

De la publicarea primului său roman, „Puzzle-ul chinezesc” (Chinese Puzzle), în 1936, scriitoarea nu a încetat niciodată să scrie. Opera sa, bogată și generoasă, a fost tradusă în multe limbi și uneori adaptată pentru ecran: „Narcisă neagră” (Black Narcissus) adaptat de Michael Powell în 1947 și „Fluviul” (The River), adaptat de Jean Renoir în 1950.

Romanele lui Godden sunt pline de spirit, iar tehnica sa este rafinată. Narcisa neagră (Black Narcissus), 1939 (film în 1946), primul ei roman care a obținut succes popular, se referă la un grup de călugărițe britanice care depășesc dificultățile fizice și emoționale pentru a-și stabili o misiune în Himalaya. La baza intrigii se află problemele culturilor aflate în conflict și dragostea obsesivă, ambele teme recurente în ficțiunea lui Godden.

Printre numeroasele cărți pentru copii și tineret ale lui Godden se numără Casa Păpușilor (The Doll’s House), 1947, Păpușa zână (The Fairy Doll), 1956, Povestea lui Holly și Ivy (The Story of Holly and Ivy), 1958, Domnişoara Fericire şi domnişoara Floare (Miss Happiness and Miss Flower), 1961, Copiii de joi (Thursday’s Children), 1985; Povestea prunului și a florii de ilex (The Story of Plum and Holly Blossom), 1986; Vata de zahăr (Candy Floss), 1991 Fata din caravană (The Little Girl in the Caravan), 1993; Cântatul cocoșului la lumina stelelor: O zi plină de poezie (Cockcrow to Starlight: A Day Full of Poetry), 1996.

Dintre adaptările pentru cinema și televiziune: Un episod al vrăbiilor (An Episode of Sparrows), 1955 (titlu de film Păcătoșii inocenți (Innocent Sinners), 1958, Vara prunelor renglote (The Greengage Summer, 1958 (film Pierderea inocenței (Loss of Innocence), 1961 și Curtea Chinei (China Court), 1961. The River, 1946 (film în 1951) prezintă copii britanici care cresc în Bengal. În În această casă din Brede (In This House of Brede), 1969 (film pentru televiziune în 1975) prezintă viața contemporană într-o mănăstire benedictină britanică.

Împreună cu sora ei, Jon Godden, a scris memoriile Două sub soarele indian (Two Under the Indian Sun), 1966 și Porumbeii lui Shiva: o experiență din India (Shiva’s Pigeons: An Experience of India), 1972, precum și colecția de povești Milă, compasiune, pace și dragoste (Mercy, Pity, Peace, and Love), 1989.

De asemenea, a publicat două volume autobiografice, Vreme de dans, nu vreme de plâns (A Time to Dance, No Time to Weep), 1987 și O casă cu patru camere (A House with Four Rooms), 1989.

În 1993, Godden a fost distinsă cu ordinul britanic O.B.E. (Order of the British Empire sau The Most Excellent Order of the British Empire), care recompensează contribuțiile în arte și științe.

Ultimul ei roman, Cromartie v. Zeul Shiva: Acționând prin Guvernul Indiei (Cromartie v. God Shiva: Acting Through the Government of India), 1997, s-a bazat pe un eveniment real.

Opere principale:

Cărți pentru adulți

Ficţiune:

Puzzle chinezesc (Chinese Puzzle), 1936, prima lucrare publicată având lungimea unei cărți; Doamna și Unicornul (The Lady and the Unicorn), 1937; Narcisa neagră (Black Narcissus), 1939, o poveste despre dezorientarea călugărițelor anglicane britanice din India (prima dintre cărțile ei care a fost adaptată pentru ecran într-un film cu același nume în 1947; adaptare radio difuzată și în 2008; o mini-serie BBC a fost anunțată în septembrie 2019 și difuzată la sfârșitul anului 2020); Ţigan, ţigan (Gypsy, Gypsy), 1940; Mic dejun cu familia Nicolide (Breakfast with the Nikolides), 1942; O fugă în timp (A Fugue in Time), 1945 (publicat în SUA ca Take Three Tenses, adaptat pentru cinema în filmul Enchantment în 1948, cu David Niven și Teresa Wright în rolurile principale); Fluviul (The River), 1946, adaptat pentru cinema în 1951 într-un film regizat de Jean Renoir; a colaborat la scenariul filmului); O lumânare pentru Sfântul Iuda (A Candle for St. Jude), 1947; O gură de aer (A Breath of Air), 1950; Pescărușii iau foc (Kingfishers Catch Fire), 1953; Un episod al vrăbiilor (An Episode of Sparrows), 1956, adaptat pentru cinema în filmul Păcătoșii inocenți (Innocent Sinners) în 1958; Mooltiki și alte povești și poezii din India (Mooltiki, and Other Stories and Poems of India), 1957; Vara prunelor renglote (The Greengage Summer), 1958, adaptat pentru cinema în 1961; Curtea Chinei: Orele unei case la țară (China Court: The Hours of a Country House), 1961; Bătălia de la Vila Fiorita (The Battle of the Villa Fiorita), 1963, film în 1965; Un fir al poveștilor (Gone: A Thread of Stories), scris cu Jon Godden, 1968; Lebede și țestoase (Swans and Turtles), 1968, povestiri scurte; În această casă din Brede (In This House of Brede), 1969, o urmează pe Philippa, împreună cu alte călugărițe benedictine izolate în mănăstirea Brede din Sussex, prin primii ani ai lui Philippa la mănăstire; adaptat pentru un film de televiziune din 1975 cu Diana Rigg); Primăvara păunului (The Peacock Spring), 1975, adaptat pentru televiziune în 1995; Cinci pentru întristare, zece pentru bucurie (Five For Sorrow, Ten For Joy), 1979; Calul întunecat (The Dark Horse), 1981; Copiii de joi (Thursday’s Children), 1984; Praful indian (Indian Dust), scris cu Jon Godden, 1989; Milă, compasiune, pace și dragoste: povești (Mercy, Pity, Peace, and Love: Stories), scris cu Jon Godden, 1990; Coromandel Sea Change, 1991, despre o englezoaică care pleacă în India în luna de miere și se implică profund în politica locală; Pippa trece (Pippa Passes), 1994; Cromartie vs. Zeul Shiva (Cromartie vs. God Shiva), 1997, ultimul ei roman.

Non-ficțiune:Thus Far and No Further

Rungli-Rungliot, 1943, republicat în 1961 ca „This Far and No More” sau Thus Far and No Further (Până aici şi nu mai departe); Călătorie în Bengal: o poveste a rolului jucat de femeile din provincie, 1939–1945 (Bengal Journey: A Story of the Part Played by Women in the Province, 1939–1945),1945; Hans Christian Andersen, 1955 (biografie); Două sub soarele indian (Two Under the Indian Sun), 1966 (amintiri din copilărie, scris cu Jon Godden); Cartea de bucate a doamnei Manders (Mrs. Manders’ Cook Book), 1968; Povestea poveștilor: Baletul lui Beatrix Potter (The Tale of the Tales: Beatrix Potter Ballet), 1971; Porumbeii lui Shiva (Shiva’s Pigeons), 1972 (scris cu Jon Godden); Leii fluture (The Butterfly Lions), 1977; Gulbadan: Portretul unei prințese a trandafirilor la Curtea Mogulă (Gulbadan: Portrait of a Rose Princess at the Mughal Court), 1980; Vreme de dans, nu vreme de plâns (A Time to Dance, No Time to Weep), 1987, autobiografie; O casă cu patru camere (A House with Four Rooms), 1989, autobiografie.

Poezie:

În Arca lui Noe (In Noah’s Ark), 1949; O scrisoare către lume (A Letter to the World), bazată pe lucrările lui Emily Dickinson, 1968; Cântatul cocoșului la lumina stelelor: O zi plină de poezie (Cockcrow to Starlight: A Day Full of Poetry), 1996, antologie pentru copii; O carte de buzunar de poezii spirituale (A Pocket Book of Spiritual Poems), 1996;

Nuvele:

Posesie (Possession)