Fiecare cunoscandu-si cusururile, se va putea feri de ele.

Aproape intotdeauna poti nazui sa ajungi pe felurite cai la culmile desavarsirii.

Daca stai sa judeci cu luare-aminte faptele noastre, gasesti intotdeauna in ele felurite neajunsuri, si aceasta pentru ca natura, felurita si ea, il lumineaza pe unul intr-o privinta si pe altul in alta; de aceea, se intampla ca, stiind un ins un lucru pe care celalalt nu-l stie si necunoscand ce anume are de gand celalalt, fiecare isi da seama cu usurinta de greseala semenului sau, dar nu de a sa, si tuturor ni se pare ca suntem foarte intelepti, si poate mai mult tocmai in acele lucruri in care ne vadim mai nebuni.

O judecata sanatoasa cere ca cei ce sunt legati de o prie­tenie stransa si o trainica tovarasie sa fie de asemenea legati prin ganduri, sentimente, dorinte si minti cu totul asemanatoare… fara prietenie oamenii ar fi cu mult mai nefericiti decat toate celelalte animale de pe fata pamantului.

Timpul... el fiecarui lucru ii dezvaluie pana la urma cusururile ascunse si, fiind parinte al adevarului si judecator nepartinitor, stie sa dea sentinta dreapta de viata si de moarte tuturor lucrurilor.

Daca ii ierti prea multe celui ce greseste, il pagubesti pe cel ce nu greseste.

Oamenii mari se cuvine a fi iertati atunci cand se socot mai presus decat ceilalti, caci cei ce-s haraziti a savarsi fapte marete trebuie sa aiba indrazneala de a le face si incredere in ei, avand grija doar ca increderea pe care o au in ei insisi sa nu se schimbe in cutezanta.

Trebuie respectati cei ce indeobste sunt iubiti si pretuiti de toata lumea.

Adevarat moral e doar acela care vrea cu tot dinadinsul a fi bun: iar pentru aceasta are nevoie nu atat de precepte morale, cat de vointa insasi.

Nimic nu-i este mai firesc omului decat dorinta innascuta de a sti.

Foarte multe lucruri din cele vrednice de lauda ajung a fi daunatoare, daca nu le infaptuiesti la vremea potrivita, iar altele, ce par desarte, castiga in pret daca le savarsesti la timp.

Cea mai buna dovada ca stii ceva e faptul ca poti sa inveti si pe altii ceea ce stii tu insuti.

Incapatanarea ce urmareste un scop virtuos trebuie numita statornicie.

Nu mi se par bune argumentele pe care experienta le dezminte.

Adeseori, ferindu-te de o greseala, cazi, fara sa vrei, in alta.

Numai atunci avem de-a face cu o libertate adevarata si egala pentru toti, cand cei ce uneori comanda se si supun apoi…; libertatea nu inseamna a trai dupa bunul plac, ci a trai dupa legi drepte, iar faptul de a se supune nu este mai putin firesc, folositor si trebuincios decat faptul de a porunci...Tiranii se tem tocmai de acei carora ei le dau porunci; de aceea, cu cat sunt mai puternici si cu cat e mai mare numarul celor carora le poruncesc, cu atat mai mult se tem si cu atat mai mare e numarul dusmanilor lor.

In tot ceea ce faci,  sa-ti ramai credincios tie  insuti.

Cei ce tind spre desavarsire, rareori se intampla sa nu-i intreaca pe ceilalti.

Obisnuinta face adeseori ca aceleasi lucruri sa ne placa ori sa nu ne placa, din care pricina se intampla uneori ca datinile, obiceiurile si moravurile care erau pretuite pe vremuri sa devina vrednice de dispret si, dimpotriva, cele dispretuite sa devina pretuite…; obisnuinta este in stare mai mult decat judecata sa statorniceasca lucrurile noi in mijlocul nostru si sa le alunge pe cele vechi, a caror perfectiune il amageste adeseori pe cel ce-o cauta in ele.

Omul este dator sa se cunoasca pe sine insusi, sa-si cunoasca puterile si lor sa li se potriveasca.