Datoria este o activitate rezultand in mod necesar din viata care, atunci cand ea este indeplinita, isi are justificarea bine fundamentata.
Implinirea datoriei atarna de libertate. Oamenii trebuie sa fie liberi, liberi de idei potrivnice, liberi de prejudecati. Numai astfel ei pot sa-si implineasca datoriile sociale si sa-si cultive caracterul propriu.
Natura mea, incorigibil optimista, a cautat realitatile constructive, nadajduind binele si frumosul, explicand cu sfiala scaderile timpului, asteptand infaptuirile progresului.
Pasivitatea, lipsa de atitudine sunt azi simple anacronisme, cand nu sunt dovezi de lasitate spirituala. Cu spiritul ori cu actiunea suntem datori sa ne inrolam. Nimeni nu poate fi scutit de a lua macar pozitie.
Datorie, cuvant demn, care nu porti in tine nimic lingusitor, ci care ceri supunere, dar nu ameninti – ceea ce ar provoca aversiune si-ar speria firea pentru a influenta vointa -, fixezi numai o lege, care este acceptata chiar si de fire, si care fara voie isi dobandeste respectul (chiar daca nu este urmata), in fata caruia amutesc toate inclinatiile, chiar daca i se impotrivesc intr-ascuns.
Fara indatoriri, viata devine moale si lipsita de schelet; nu se mai poate tine dreapta.
… fiecare are de facut un singur lucru: datoria lui, datoria lui intreaga, orice s-ar alege de dansul dupa ce si-a facut datoria, pentru ca nu intereseaza acel care-si face datoria — intereseaza datoria care s-a facut.
Orice om trebuie, in calitatea sa de cetatean, sa contribuie din toate puterile la fericirea compatriotilor sai.