Ajunge zilei truda ei: fiecărei zile îi ajunge grija ei; grija de mâine aparţine unei alte zile.
A lăsa pe mâine ceea ce nu este necesar să se facă astăzi, a nu-și face griji cu privire la viitor.
Aceste cuvinte îi apartin lui Iisus însuși:
“Nu vă îngrijiţi de ziua de mâine, căci ziua de mâine se va îngriji de ale sale. Ajunge zilei truda ei.” (Matei 6:34)
Isus nu încurajează lenea, nici limitarea la strictul necesar, ci pune omul în gardă asupra cursei nestapânite pe care acesta și-o impune prin alegerile sale în viață care pot duce la excese dăunătoare.
Dumnezeu a stabilit odihna săptămânală, pentru a ne proteja de excese; Iisus iluminează dimensiunea morală și cea de recuperare a odihnei, necesară sistemului nervos, arătându-ne stupiditatea grijii și neliniștii noastre:
„Şi cine dintre voi, îngrijindu-se, poate să adauge staturii sale un cot?” (Matei 6:27)
© CCC
Oamenii sunt trecatori, faptele lor sunt trecatoare, dar gandirea lor ramane vesnic o pecete a timpurilor.
Când apare un adevărat geniu în lume, poți să-l recunoști după acest semn: toți ignoranții se unesc împotriva lui.
(Cugetări pe diverse teme morale și distractive)