Cred ca ambitia nu e un rau si ca succesul nu e o crima… exista doua feluri de ambitii: una care sufera mereu si nu e multumita cu nimic, alta care bucura sufletul si se multumeste cu putin.
Cu cat omul are mai mult, cu atat doreste mai mult; cu cat izbandeste mai bine, cu atat vrea sa se apuce de mai multe; si cu cat a rasturnat mai multe piedici cu atat isi faureste altele noi.
Umilinta este la inceputul ambitiei o scara: acela care urca, nu priveste decat spre ea, dar cand, in sfarsit, ajunge pe ultima ei treapta, se intoarce cu fata spre cer, dispretuind acele trepte ce l-au dus spre culme.