Citate despre Carte

Orice carte care ajută copilul să-şi formeze obiceiul de a citi, care transformă cititul într-o nevoie profundă şi continuă, este bună pentru el.

Ce rost are o carte fără poze şi fără dialoguri? (Alice în Țara Minunilor)

Există cu siguranță mai multă bogăție într-o singură carte decât în toată prada adusă de pirații din Insula Comorilor. (Comoara din insulă sau Insula Comorilor, roman de ficțiune și aventură, din categoria literaturii pentru copii, scris de Robert Louis Stevenson) Walt Disney © CCC

O carte e o fereastră prin care poţi evada. © CCC

A citi pentru întâia oară o carte este ca și cum ți-ai face un nou prieten; a reciti o carte este ca și cum te-ai întâlni cu un vechi prieten. Proverb chinez

O camera fara carti este precum un corp fara suflet.

Utilizarea acestei carti este destul de mare, dragul meu prieten, Nu conteaza cat de modesta pare, O studiezi cu atentie si constati ca ea ofera La fel de mult cat o mie de carti mari. (Introducere la Descrierea canonica a minunatilor logaritmi) © CCC

Lumea şi viaţa nu sunt nimic fără cărţi.

Eşti sclavul aceleiaşi cărţi şi umbra unui munte de om înălţat la ceruri…

Cred că sunt, dacă nu chiar prima, una dintre primele persoane care au lansat această formulă a apartenenţei la Galaxia Gutenberg, la Galaxia Cărții. Încă de acum câţiva ani, la Conferinţa de la Snagov despre economie şi cultură, mi-am exprimat temerile în legătură cu înlocuirea cuvântului prin imagine, cu competiţia între televizor şi computer pe de o parte, şi carte pe de alta. Insesizabil încă pentru foarte mulți, pericolul transmiterii informaţiel şi comunicării pe aceste căi creşte vertiginos în raport cu folosirea tot mai redusă a cărţii. Exemplele pe care le dădeam atunci despre cățiva tineri pasionaţi de televizor şi aşi în materie de jocuri pe computer, dar care nu citiseră nici o carte în afară de manuale, erau câteva, cunoscute de mine. De atunci, exemplele s-au înmulţit enorm, dovadă rezultatele catastrofale din ultimii ani la capacitate şi la bacalaureat. S-a făcut mult haz de răspunsurile aberante, dar puţini ne dăm seama încotro mergem cu aceşti tineri care, părăsind lectura, se îndepărtează implicit de bogăţia limbii. Vocabularul lor e tot mai sărac, mai degradat, dar această împuţinare exprimă probabil, din nefericire, şi o slăbire a puterii de judecată, a coerenţei ideilor (dacă vor mai avea idei). Căci cuvântul scris rămâne în minte şi se aşează, zideşte, ordonează, în vreme ce succesiunea rapidă, fuga imaginilor influenţează negativ procesul gândirii, făcând din privitor un receptor pasiv, incapabil de reacţie mentală personală. Ne dăm seama ce se va întâmpla cu generaţiile viitoare din care noile forme de învăţământ nu vor mai face oameni de cultură, discheta de care se face atâta caz neputând înlocui niciodată vechiul şi credinciosul prieten, cartea. Să-mi fie îngăduit ca, după aproape 40 de ani de profesorat universitar, să preţuiesc valoarea acestui prieten, socotindu-mă cetăţean credincios al Galaxiel Gutenberg si să mă tem de efectele grav nocive pentru intelect şi spirit ale galaxiei televizorului şi computerului.

Când lectura unei cărți vă înalță cugetul şi vă insuflă sentimente nobile şi îndrăznețe, nu mai căutați alt criteriu pentru judecarea ei: este bună şi făurită de mâna unui meşter priceput. (Despre creațiile artistice, 31)

N-ar trebui să scriem cărţi decât pentru a spune în ele lucruri pe care n-am îndrăznit să le mărturisim nimănui.

Cartea numai atunci ţi-e prietenă, când o alinţi. Proverb italian © CCC

Nu există carte atât de rea, încât să nu poți învăța ceva din ea. © CCC

Cartea este pilda vieţii noastre, care ne aduce mereu aminte că la început a fost cuvîntul. Dintre toate minunile lumii, cartea ne va face cu adevărat fericiţi…

Ce rost are scoarţa cărţii dacă conţinutu-i gol. Proverb german

Nu mi se pare nimic mai interesant, mai atrăgător ca o colecţie de foi tipărite, făţuite, aranjate în grup sub forma unui volum şi care cuprinde toată viaţa de inimă şi de minte a unui om de elită. E ca o condensare a parfumului tot dintr-o floare într-o pastilă sau într-o picătură...

Aș dori să știu cum se descurcă ea cu această empatie extraordinară. Mi-e teamă să mă atașez de cineva - uneori fug de o prietenie în devenire. Și mă întreb astăzi dacă, cu Nadia, nu am încercat să fug de o iubire în devenire. Teama asta viscerală de a depinde de cineva și care încă mă urmărește. (Acrobații) © CCC

O operă clasică este o carte pe care toată lumea doreşte să o fi citit, dar pe care nimeni nu vrea să o citească.

A face escale în arhipelaguri livrești.