Citate despre Carte

Cărţile se scriu în singurătate, însă împotriva ei.

A citi pentru întâia oară o carte este ca și cum ți-ai face un nou prieten; a reciti o carte este ca și cum te-ai întâlni cu un vechi prieten. Proverb chinez

N-ar trebui să scriem cărţi decât pentru a spune în ele lucruri pe care n-am îndrăznit să le mărturisim nimănui.

Ca toți bărbații, era mult mai elocvent în a întreba decât în ​​a mulțumi. (Dubla neînțelegere) © CCC

Cartile sunt oglinzile sufletului. (Intre acte) © CCC

Nu am înțeles nimic din ce era scris pe coperta din spate, așa că am citit cartea. © CCC

O carte interzisă e dorită de toți, iar asta o face să fie și mai citită. Proverb italian

Cartea este cel mai bun medicament social. © CCC

Utilizarea acestei carti este destul de mare, dragul meu prieten, Nu conteaza cat de modesta pare, O studiezi cu atentie si constati ca ea ofera La fel de mult cat o mie de carti mari. (Introducere la Descrierea canonica a minunatilor logaritmi) © CCC

O carte e ca o grădină pe care o porți în buzunar. Proverb arab

Când citim pentru prima dată o carte bună, încercăm acelaşi sentiment ca atunci când ne facem un prieten nou. A reciti aceeaşi carte înseamnă a te revedea cu un prieten vechi.

Nu te încrede în optimismul tău și dă-ți seama că nu suntem în această lume pentru a lupta împotriva tuturor. © CCC

Cărţile sunt o avere, un testament al inteligenţei umane, menite trecerii din generaţie în generaţie, în folosul acelora care se vor naşte în viitor. *

Nu mi se pare nimic mai interesant, mai atrăgător ca o colecţie de foi tipărite, făţuite, aranjate în grup sub forma unui volum şi care cuprinde toată viaţa de inimă şi de minte a unui om de elită. E ca o condensare a parfumului tot dintr-o floare într-o pastilă sau într-o picătură...

Orice mare minciună are nevoie de detalii amănunțite pentru a deveni credibilă. (Portrete istorice și literare: Aleksandr Pușkin) © CCC

Dacă ar trebui să scriu o carte de morală, primele 99 de pagini le-aş lăsa goale şi pe a o suta aş scrie: "Există o singură datorie. Aceea de a iubi".

Toată lumea pare să stea la pândă ca un șoim în cuibul său. (Colomba) © CCC

Cred că sunt, dacă nu chiar prima, una dintre primele persoane care au lansat această formulă a apartenenţei la Galaxia Gutenberg, la Galaxia Cărții. Încă de acum câţiva ani, la Conferinţa de la Snagov despre economie şi cultură, mi-am exprimat temerile în legătură cu înlocuirea cuvântului prin imagine, cu competiţia între televizor şi computer pe de o parte, şi carte pe de alta. Insesizabil încă pentru foarte mulți, pericolul transmiterii informaţiel şi comunicării pe aceste căi creşte vertiginos în raport cu folosirea tot mai redusă a cărţii. Exemplele pe care le dădeam atunci despre cățiva tineri pasionaţi de televizor şi aşi în materie de jocuri pe computer, dar care nu citiseră nici o carte în afară de manuale, erau câteva, cunoscute de mine. De atunci, exemplele s-au înmulţit enorm, dovadă rezultatele catastrofale din ultimii ani la capacitate şi la bacalaureat. S-a făcut mult haz de răspunsurile aberante, dar puţini ne dăm seama încotro mergem cu aceşti tineri care, părăsind lectura, se îndepărtează implicit de bogăţia limbii. Vocabularul lor e tot mai sărac, mai degradat, dar această împuţinare exprimă probabil, din nefericire, şi o slăbire a puterii de judecată, a coerenţei ideilor (dacă vor mai avea idei). Căci cuvântul scris rămâne în minte şi se aşează, zideşte, ordonează, în vreme ce succesiunea rapidă, fuga imaginilor influenţează negativ procesul gândirii, făcând din privitor un receptor pasiv, incapabil de reacţie mentală personală. Ne dăm seama ce se va întâmpla cu generaţiile viitoare din care noile forme de învăţământ nu vor mai face oameni de cultură, discheta de care se face atâta caz neputând înlocui niciodată vechiul şi credinciosul prieten, cartea. Să-mi fie îngăduit ca, după aproape 40 de ani de profesorat universitar, să preţuiesc valoarea acestui prieten, socotindu-mă cetăţean credincios al Galaxiel Gutenberg si să mă tem de efectele grav nocive pentru intelect şi spirit ale galaxiei televizorului şi computerului.

Când scriu o carte, îmi doresc mai presus de toate ca cititorul să se distreze. Am o scrisoare de la Jean Anouilh care îmi spune: „Am râs singur când am citit cartea ta!”. Asta mă face fericit! Acest gen de literatură este descurajat pentru că literatura „Trebuie să fie serioasă”. Ei bine, păcat. Veselia este cel mai important lucru în viață. Poți spune cele mai rele povești așa... © CCC

Nu citi pentru a contrazice sau pentru a combate, nici pentru a crede si a accepta fara a aprofunda, ci pentru a analiza si a reflecta. © CCC