William Somerset Maugham, considerat un estet, în 1954, într-un eseu, a stabilit o listă de zece romancieri și zece romane care, potrivit lui, aparțin categoriei celor mai mari realizări ale literaturii universale (5 în engleză, 3 în franceză, 2 în rusă):
Povestea lui Tom Jones, copil abandonat, de Henry Fielding;
Mândrie și prejudecată, de Jane Austen;
Roșu și negru, de Stendhal;
Moș Goriot, de Honoré de Balzac;
David Copperfield, de Charles Dickens;
Madame Bovary, de Gustave Flaubert;
Moby Dick, de Herman Melville;
La răscruce de vânturi, de Emily Brontë;
Frații Karamazov, de Feodor Dostoievski;
Război și pace, de Lev Tolstoi.
© CCC
Numai in carti omenirea a cunoscut perfectiunea adevarului, a iubirii si a frumusetii.
© CCC
Căutarea adevărului în bibliotecă. În cărţi. Cărţile sunt nenumărate; unde este începutul? Aceste ore de bibliotecă în care urmăreşti, în cărţi, adevărul! Şi deodată, cazi într-un gol. E noapte, nu mai înţelegi nimic.
Există cu siguranță mai multă bogăție într-o singură carte decât în toată prada adusă de pirații din Insula Comorilor.
(Comoara din insulă sau Insula Comorilor, roman de ficțiune și aventură, din categoria literaturii pentru copii, scris de Robert Louis Stevenson)
Walt Disney
© CCC
Cum se face ca eu, admiratorul naturii, nu pot trai mai mult timp singur, in mijlocul naturii? Sa fie oare obisnuinta orasului? Nu numai ea. In natura ma simt redus la zero. Devin o particica oarecare a infinitului. Simt ca natura ma inconjoara cu ostilitate. Ma desfiinteaza. Convietuirea cu natura imi este imposibila. Incep sa mi-o apropii numai cand, de pe o baza umana, o privesc ca spectator, eu fiind in afara naturii. Atunci, ca spectator, ii inteleg frumusetea, misterele adancimilor ei. Dar cand sunt si eu acolo, in adanc, nu inteleg nimic, pentru ca nu mai exist. Simt doar nefiinta mea.
N-ar trebui să scriem cărţi decât pentru a spune în ele lucruri pe care n-am îndrăznit să le mărturisim nimănui.
Lumea este plina de carti minunate pe care nimeni nu le citeste.
Pentru a scrie o carte buna, iti trebuie foarte mult timp si rabdarea unui sfant.
(Scrisoare catre Doamna du Deffant, 1 Noiembrie 1773)
© CCC
A face escale în arhipelaguri livrești.
Când citim pentru prima dată o carte bună, încercăm acelaşi sentiment ca atunci când ne facem un prieten nou. A reciti aceeaşi carte înseamnă a te revedea cu un prieten vechi.
Nu există carte atât de rea, încât să nu poți învăța ceva din ea.
© CCC
Omul de cultura este copilul durerii. Tot ce are mai frumos in el s-a nascut cu durere, din durere. La radacina fiecareia din ideile sale se gasesteo rana.
Fie ca si-a consacrat viata stiintei, fie artei, si una si alta ii amintesc de rana care a insemnat inceputul rodniciei.
Iubim cu mai multa putere pe cel caruia ii dam, decat pe cel de la care primim.
Nu citi pentru a contrazice sau pentru a combate, nici pentru a crede si a accepta fara a aprofunda, ci pentru a analiza si a reflecta.
© CCC
Prieteni, căutați cărțile bune: ele sunt adevărații prieteni care nu vă lingușesc, dar nici nu vă ceartă.
O opera clasica este o carte pe care oamenii o laudă și nu o citesc.
(Urmând Ecuatorul)
© CCC