Nu ajungi sa intelegi pe un om decat dupa moartea lui. Atata timp cat cineva traieste, toate faptele pe care le va mai putea face si despre care nu stii nimic sunt un fel de necunoscute care falsifica orice calcul. Moartea fixeaza, in sfarsit, limitele care-l contureaza; e ca si cum insul s-ar desparti de posibilitatile lui si s-ar izola; te invartesti in jurul lui, il vezi, in fine, de la distanta, poti sa-l judeci in ansamblul lui.
Chiar necazurile, cand stim sa le-nduram, se intorc in chip ferice.
Nici acum în al meu suflet nu stă-nfiptă disperarea.
Simt izbânda-n depărtare printre trudă şi noi lupte,
Căci unealta neatinsă ce păstrat-am e: Răbdarea.
(Sonetul puterii)
Pe cei tari, nesiguranta ii inabusa. Adevaratul curaj nu inseamna sa astepti in liniste evenimentele, ci dimpotriva, sa alergi inaintea lor, ca sa le cunosti cu o clipa mai devreme si sa le primesti.
Mi-am indreptat intotdeauna privirile spre viitor.
Daca-ti vei lua timpul drept tovaras, vei invinge.
Te apuca groaza cand cantaresti la rece tot ceea ce sta in calea pacificarii oamenilor. Cate veacuri vor mai trebui sa treaca pana cand evolutia morala va eradica din omenire intoleranta instinctiva, respectul innascut pentru forta brutala, placerea asta fanatica a animalului de a triumfa prin violenta, de a-si impune prin violenta felul lui de a simti, de a trai, celor mai slabi, care nu simt, care nu traiesc ca el?
Oricat ar fi noaptea de lunga, tot vin odata zorile.
Așteaptă; fii perseverent; răbdarea este un test al veșniciei.
(Alchimistul)
© CCC
E mai usoara povara pe care o induri cu rabdare.
In viata exista anumite popasuri, anumite momente cand trebuie sa stii sa te opresti, sa te adancesti in tine insuti si sa iei o hotarare.