Citate despre Frumusete

Poetul poate supravietui oricarui lucru in afara greselilor de tipar.

In adancul oricarei frumuseti zace ceva inuman.

Scopul artei este de a dezvalui arta si de a-l ascunde pe artist.

Nici o frumuseţe nu este o frumuseţe pentru soţul ei. (Alegerea unei soții) © CCC

Scopul vietii este dezvoltarea sinelui.

Rasul nu-i deloc inceputul rau al unei prietenii, si este si cel mai bun sfarsit al ei.

Frumusete… prin tine sufletele sunt tari si inimile marete.

Frumosul este simbolul binelui moral. (Critica puterii de judecată, 1790)

O, frumusete, recunoaste-te in iubire, nu in imaginea lingusitoare a oglinzii tale.

Adevarul cuprinde numai idei, pe cand frumusetea cuprinde idei manifestate in materie sensibila.

Avantajul emotiilor e ca ne induce in eroare, iar avantajul stiintei este ca nu e emotionala.

Frumusetea va fi convulsiva sau nu va fi deloc.

Cred ca omul ar trai viata deplin si total daca ar da forma fiecarui sentiment, expresie fiecarui gand, realitate fiecarui vis.

Nimic nu seamana mai mult a nevinovatie decat o imprudenta.

Frumusetea nu se masoara prin volum. O singura floare face sa se vada un pom mare; o singura stea da armonie intregului cer intunecat.

Pentru mine, cel mai frumos lucru este să văd pe cineva iubind pe cineva. © CCC

Publicul este extraordinar de tolerant. El iarta orice, mai putin geniul.

Cea mai frumoasă lună e pe lac, cel mai frumos luceafăr e pe mare, și cântă cel mai sincer pitpalac nu-n pomi, ci-n amintiri și în uitare. Cea mai frumoasă lună e în lac.   Cea mai frumoasă floare e pe sâni, sau în surpate plete de femeie și nu lucesc, pe cer, ca în fântâni, fantomele de lux din curcubeie. Cea mai frumoasă floare e pe sâni.   E aurul mai cald în inelar și șoldul mai cu linii sub mătasă, în nuntă-i vinul cel mai plin de har și-n rouă raza cea mai languroasă. E aurul mai scump în inelar.   Culori și mirodenii cercuri fac în jurul meu. Argila mea tresare și cu cămașa cerului mă-mbrac. Și iată-mă-s, deodată, cer și zare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cea mai frumoasă lună e în lac. (1958) (Arta Poetică)

Denigrarea de sine ascunde in ea o anumita voluptate. Cand ne denigram singuri avem impresia ca nimanui nu-i mai este ingaduit sa ne acuze. Spovedania, si nu preotul, acorda iertarea pacatelor.

Frumusețea e o bucurie veșnică: farmecu-i va înflori; ea nu va trece niciodată în neant... (Endimion)