Citate de George Bernard Shaw

Toti oamenii mari au fost la inceput ignorati.

Intelegeti-ma! sacrificiul voluntar, facut in deplina constiinta si liber de orice constrangere, jertfa de sine spre binele tuturor, acesta este, dupa mine, semnul celei mai inalte dezvoltari a personalitatii.

De fapt, judecând retrospectiv, îmi descopăr un talent pedagogic, nu în sensul rece şi uscat al termenului, ci ca o dorinţă caldă de comunicare, izvorâtă din dragostea de oameni şi, deopotrivă, din cea de cultură. N-am nici un fel de ambiții, am vrut ca toţi să ajungă să ştie măcar cât ştiu eu. Deşi în setea mea de cunoaştere, niciodată satisfăcută, aveam veşnic treaz gândul imperfecţiunii mele, în ciuda faptului că citeam în cinci-şase limbi străine (+ latina). Ceea ce m-a susţinut şi mă susţine acum cu mai multă putere, a fost credinţa. N-am scos crucea de la gât niciodată, iar Biblia, spre unanima surprindere (chiar şi a mea), a rămas, cum se ştie, în fruntea bibliografiei date de catedra de istorie a Literaturii Universale şi Comparate. De aceea am convingerea că tot ceea ce am făcut pozitiv în viaţa mea a fost ocrotit de Sus.

Cel care doreste o viata de fericire alaturi de o femeie frumoasa, doreste sa se bucure de gustul vinului tinandu-l tot timpul in gura.

Ce crezi oare ca a fost viata oamenilor care s-au ridicat deasupra obisnuitului? O lupta continua.

Oamenii mari sunt meteori care se mistuie pentru a lumina universul.

Numai in carti omenirea a cunoscut perfectiunea adevarului, a iubirii si a frumusetii. © CCC

Moda nu este nimic altceva decat o epidemie bine dirijata.

Activitatea este singura cale spre cunoastere.

Cei mai multi dintre noi traim in lumea exterioara si ne identificam (o facem de la trei ani) cu imaginea noastra din oglinda. Suntem cei care suntem. Cand spunem "eu", ducem aratatorul spre piept: sunt corpul meu, un lucru din lumea larga. De obicei n-avem timp de introspectie si, daca ne cautam constient propria noastra fiinta, o facem nu catre interior, ci spre suprafata mereu schimbatoare si colorata a vietii, ca un alergator care ar porni o cursa tasnind invers din start.

Personalitatea, realizare totala a deplinatatii fiintei noastre, e un ideal de neatins. Dar faptul ca e de neatins nu impieteaza asupra unui ideal, caci idealurile sunt doar calauze si niciodata teluri.

Nu poti fi decat ceea ce esti. Relaxeaza-te! Viata are nevoie de tine asa cum esti. © CCC

Trateaza-i pe oameni ca si cum ar fi ceea ce ar trebui sa fie si ajuta-i sa devina ceea ce sunt capabili sa fie. © CCC

Oamenii sunt in asa fel facuti, incat nu numai ca prezinta la fiecare pas diversitati ireductibile, dar si instinctele lor cele mai adanci ii imping, in mod irezistibil, sa-si traiasca viata in chip diferit, adica fiecare in felul sau.

Omul nu e ceea ce ascunde, el e ceea ce infaptuieste.

Pentru aceia care au o mare putere de a iubi, dragostea nu constituie preocuparea de capetenie.

Sa nu vrei sa fii acela care esti, sa negi radacinile din care ai crescut inseamna sa porti propria-ti piele ca un vesmant imprumutat.

Păcatul cel mai mare față de semenii noștri nu este să-i urăști, ci să-i privești cu nepăsare. Acesta-i miezul neomeniei. De altfel, dacă privești bine lumea, îți dai seama cât de asemănătoare sunt ura și dragostea. (Discipolul diavolului)

Fiecare om tinde sa se depaseasca pe sine. Orice mo­ment trebuie sa fie superior celui anterior. De la inaltimea ultimei etape savarsite in realizarea personalitatii absolute, totale, omul poate sa-si contemple critic drumul parcurs, sa priveasca de la inaltime si cu luciditate trecutul.

Cine vrea sa se ridice deasupra celorlalti trebuie sa se pregateasca de lupta, sa nu dea inapoi in fata nici unei greutati.