Citate de André Maurois

Când ai 50 de ani, începi să te gândeşti la lucruri la care nu te-ai gândit înainte. Obişnuiam să cred că îmbătrânirea e vanitate, dar, de fapt, e pierderea oamenilor pe care-i iubeşti. Apariția ridurilor e ceva banal. © CCC

Avem, în fond, vârsta pe care o purtăm pe frunte. (Gabriela) © CCC

Orice om este uimit de ceea ce cred ceilalti despre el. (Olympio) © CCC

Neintelegerea dintre oameni provine poate si din faptul ca unii traiesc mai mult in trecut, iar altii in prezent.

Omul tanar nu este, ci devine; numai despre omul batran se poate intrucatva zice ca este, fiindca a fost si s-a dovedit. In miscare, nu in repaus ni se infatiseaza toate starile sufletesti… Numai varsta hotaraste aici, varsta matura in care individul a avut timp indestulator pentru a-si manifesta in lungul sir de momente ale vietii sale ceea ce sta ascuns in el ca dispozitii innascute, ca idei castigate si ca simtiri predominante... Tineretea e intotdeauna o enigma, varsta matura o dezlegare a enigmei.

Pentru un suflet mare, valoarea nu asteapta ca varsta s-o masoare.

Clipele cu adevarat frumoase sunt intotdeauna melancolice. Simti ca sunt trecatoare, ai vrea sa le opresti in loc, dar nu-i posibil.

Fiecare este ispitit sa se lase induiosat de sine si sa se zugraveasca asa cum ar vrea sa fie.

Trebuie sa te straduiesti sa fii la fel de tanar ca un Beaujolais si sa imbatranesti ca un Bourgogne. © CCC

Destinul nostru atarna de un gest, de un cuvant; la inceput cel mai mic efort este de ajuns sa il tina in loc, apoi trebuie sa pui in miscare un mecanism intreg.

Anul în care am împlinit patruzeci de ani a fost cel în care am înnebunit complet. Înainte, ca toată lumea, mă prefăceam că sunt normal. © CCC

Un artist, creand o lume noua, se salveaza atat pe sine, cat si pe ceilalti. (Ceea ce cred) © CCC

Inceputurile unei iubiri impartasite sunt tot ce-si poate inchipui un om mai fermecator pe lumea aceasta.

Lectura este ca hanurile spaniole, nu gasesti in ea decat ceea ce aduci cu tine. © CCC Un han spaniol: un loc /o situație în care găsesti doar ceea ce ai adus; un loc unde poti gasi orice, unde poti întâlni pe oricine. Expresia “hanurile spaniole” se refera la proasta reputație pe care acestea o aveau, incepand din secolul al XVIII-lea, ca urmare a impresiilor raspandite de către călătorii străini care le considerau neprimitoare deoarece fiecare gasea de mancare si bautura numai ce aducea cu sine. In hanurile spaniole se recomanda vizitatorilor, în cazul în care voiau sa manânce pe saturate, sa-si aduca singuri mancare si bautura, fie pentru că hanul oferea gazduire peste noapte, dar nu si masa, fie deoarece calitatea și cantitatea a ceea ce le era servit erau foarte discutabile. Astfel, deoarece fiecare isi aducea de mancare, in han se gasea o mare varietate de alimente. Prin extensie, hanul spaniol desemneaza orice idee sau situație în care fiecare găsește ceea ce il intereseaza, ceea ce intelege sau se pricepe potrivit gusturilor, culturii, convingerilor sale...

Exista trei dimensiuni ale iubirii: profunzimea, durata si increderea. © CCC

Cei in varsta le cred pe toate; cei intre doua varste se indoiesc de toate; cei tineri le stiu pe toate.

Varsta e ceasul meu desteptator.

Trebuie sa ascunzi totdeauna ce simti, ca sa pastrezi ce iubesti?

Gresesc aceia care spun ca dragostea este oarba; adevarat e ca dragostea-i indiferenta la defecte sau slabiciuni — fiecare le vede foarte bine cand isi inchipuie ca a gasit intr-o fiinta acel ceva ce-o intereseaza mai mult decat orice si care, de cele mai multe ori, nici nu se poate defini.

La douăzeci de ani, pariziana este adorabilă; la treizeci de ani, irezistibilă; la patruzeci de ani, fermecătoare. După patruzeci de ani? O pariziană nu depășește niciodată patruzeci de ani. © CCC