Margaret Mitchell

Margaret Munnerlyn Mitchell, cunoscută familiei sale ca Peggy Mitchell, 8 nov. 1900 – 16 aug. 1949, născută în Atlanta, Georgia, într-o familie din Sud, scriitoare și jurnalistă americană, candidată la Premiul Nobel pentru Literatură pe anul 1937. A trăit 49 de ani.

Mitchell a scris un singur roman, publicat în timpul vieții sale, romanul din perioada Războiului Civil American, Gone with the Wind, pentru care a câștigat National Book Award for Most Distinguished Novel din 1936 și Premiul Pulitzer pentru Ficțiune în 1937.

Independentă, tânăra a crescut într-o familie bogată de soldați, tulburată de poveștile foștilor confederați despre Războiul Civil American, fiind inspirată de unul dintre strămoşii săi care a trăit în acea perioadă. De-a lungul copilăriei, a scris povestiri și piese de teatru.

Tatăl său era Eugene Muse Mitchell, un avocat bogat, iar mama sa, Mary Isabel Stephens, cunoscută drept Maybelle, era o activistă feministă și sufragetă.

Familia Mitchell era sudistă de multă vreme. Un strămoș al lui Margaret Mitchell a părăsit Scoția pentru a se stabili în Wilkes County, Georgia, în 1777. Bunicul ei patern, Russell Crawford Mitchell, s-a înrolat în armata confederată în iulie 1861 și a fost grav rănit în bătălia de la Sharpsburg. După războiul civil, a făcut avere vânzând cherestea în Atlanta. A avut 12 copii de la două soții, dintre care cel mai mare a fost tatăl lui Margaret Mitchell.

Din partea mamei sale, bunicii au fost John Stephens, proprietar de terenuri, căpitan în armata confederată în timpul războiului, care a investit după războiul civil în construcția tramvaiului din Atlanta și Annie Fitzgerald, ea însăși fiica lui Philip Fitzgerald, care emigrase din Irlanda și deținea o plantație în comitatul Clayton, Georgia. Povestea lui Scarlett O’Hara pare să fie modelată în parte de povestea acestei bunici.

În 1916, la doar 16 ani, a scris primul ei roman, Last Laysen, al cărui manuscris original, găsit recent, a fost estimat (de o casă de licitații) la o sumă cuprinsă între 70.000 și 90.000 de dolari. Nu a fost niciodată publicat.

În 1918, a fost devastată când a aflat că logodnicul ei, Clifford Henry, a murit în timpul Primului Război Mondial. La scurt timp după aceea, în ianuarie 1919, mama lui Maybelle a murit, victimă a epidemiei de gripă spaniolă.

În 1922, la 22 de ani, a devenit jurnalistă pentru Atlanta Journal Magazine, unde a redactat peste 130 de articole. Puternic marcată de istoria strămoșilor ei, Margaret Mitchell s-a inspirat de aceasta pentru scrierea celebrului ei roman. În 1926, când și-a luxat glezna, a început să scrie Gone with the Wind, carte pentru care a obținut Premiul Pulitzer în 1937. Cartea va fi tradusă în peste 27 de limbi, cu peste 30 de milioane de exemplare vândute. A fost mult timp considerată singura operă a lui Margaret Mitchell, dar recent au fost publicate câteva texte timpurii, inclusiv un roman scurt, Lost Laysen, scris înainte de 20 de ani.

Fire independentă, viitoarea scriitoare s-a confruntat cu o viaţă sentimentală tumultuoasă, oscilând între doi bărbaţi și căsătorindu-se cu aceștia la un interval de doi ani. S-a căsătorit pentru prima dată cu Red Upshaw, dar au divorțat în 1924 și s-a recăsătorit cu John Marsh în 1925. Se pare că personajul Rhett Butler din Gone with the Wind a fost inspirat de primul ei soț care avea un comportament brutal față de ea.

În 1926, a părăsit jurnalismul, din cauza unor probleme de sănătate și se plictisea acasă, până când soțul ei a sfătuit-o să scrie o carte pentru a avea o ocupație. Legănată încă din copilărie de poveștile Războiului Civil, a știut să dramatizeze mitologia Sudului în romanul său Gone with the Wind (1936), care, popularizat în 1939 de filmul lui Victor Fleming, a devenit un succes mondial.

În 1936, după zece ani de muncă laborioasă, inclusiv trei ani de lucru neîntrerupt, a terminat de scris romanul Pe aripile vântului care avea să o facă celebră în întreaga lume. Singurul ei roman a obținut un succes imediat. Fiica miticului sud, frumoasa Margaret seamănă ca o soră cu Scarlett O’Hara, eroina ei de pe hârtie. Premiată în anul următor cu Premiul Pulitzer, lucrarea a fost adaptată pentru cinema în 1939 de Victor Fleming în filmul cu același nume.

Prin intermediul destinelor încrucișate ale lui Scarlett O’Hara, frivolă, dar curajoasă și care sfidează convențiile unei lumi sortite să dispară, și Rhett Butler, aventurier fidel acestor reguli, eroic fără să aibă această intenție, se conturează o imagine idealizată a vechiului Sud. Negrii “buni”, precum dădaca credincioasă Mammy, sunt obiectul unei viziuni paternaliste, în timp ce Albii aboliţionişti reprezintă Răul absolut. Dar este și denunțarea unui război sângeros cu consecințe persistente, care aruncă o umbră asupra acestui tablou.

Pe 11 august 1949 a fost victima unui accident rutier. Margaret Mitchell a fost lovită de un taximetrist care conducea mașina lui personală, a intrat în comă și a decedat, cinci zile mai târziu, la Grady Memorial Hospital. Margaret Mitchell a murit la zece ani după adaptarea cărții sale pentru marele ecran, lăsând în urmă una dintre cele mai frumoase povești de dragoste din literatură.

Romanul care a făcut-o celebră, “Gone with the Wind” și care a câștigat Premiul Pulitzer în 1937, a fost obiectul unei adaptări cinematografice în 1939, cu Vivien Leigh (Scarlett O’Hara) şi Clark Gable (Rhett Butler).

Recent a fost descoperit un text al său, Last Laysen, manuscrisul original fiind estimat între 70 000 şi 90 000 de dolari. La mult timp după moartea ei, a fost publicată postum o colecție de scrieri ale lui Mitchell din copilărie și o nuvelă pe care a scris-o când era adolescentă, intitulată Lost Laysen. O colecție de articole din ziare scrise de Mitchell pentru The Atlanta Journal a fost republicată sub formă de carte.

În ciuda succesului romanului Gone with the Wind, Mitchell nu a publicat alte cărți. Astăzi, casa lui Margaret Mitchell din centrul orașului Atlanta este deschisă publicului fiind înscrisă în Registrul național al locurilor istorice.

Opere principale:

romanul Pe aripile vântului (Gone with the Wind), 1936, Premiul Pulitzer.