Experienta de totdeauna ne invata ca orice om care detine o putere este inclinat sa abuzeze de ea si ca el merge mai departe asa pana ce da de limite. (Despre spiritul legilor)
“Rezulta ca experienta de totdeauna ne invata ca orice om care detine o putere este inclinat sa abuzeze de ea si ca el merge mai departe asa pana ce da de limite. Insasi virtutea are nevoie de ingradiri. Deci puterea trebuie divizata pentru a nu degenera in arbitrar.”
Trebuie ca, prin randuiala statornicita, puterea sa fie infranata de putere. (Despre spiritul legilor)
…"pentru ca sa nu existe posibilitatea de a se abuza de putere, trebuie ca, prin randuiala statornicita, puterea sa fie infranata de putere."
Nu există încă libertate dacă puterea judecatoreasca nu este separata de puterea legislativă și executiva. (Despre spiritul legilor)
Charles L. de Montesquieu
Aceste trei citate explica și enunta principiul separatiei puterilor in stat. Deoarece a dispune de putere inseamna a fi tentat să abuzezi de ea, puterea risca sa alunece spre despotism. Recunoscând trei puteri în stat (legislativă, executivă și judecătorească), Montesquieu considera că o conditie a libertatii este ca aceste trei puteri sa fie independente, astfel încât fiecare sa le contrabalanseze pe celelalte două.
Separația puterilor este un principiu de distributie a diferitelor funcții ale statului ce sunt incredintate componentelor acestuia. Scopul acestei separări este de a avea instituții ale statului care respecta libertățile fundamentale ale cetatenilor. Separatia puterilor a devenit un element esențial al democrațiilor reprezentative.
Separația puterilor a fost, în esență, teoretizata de John Locke și Montesquieu. In Franța, este reținuta cel mai adesea clasificarea lui Montesquieu, definita în Despre spiritul legilor:
- puterea legislativă, incredintata unui Parlament (sau Legiuitor);
- puterea executiva, incredintata unui guvern compus dintr-un prim-ministru și miniștri, condus de către un șef de stat și / sau de guvern;
- puterea judecatoreasca, încredințată instanțelor judecatoresti.
Termenul de "a patra putere" in stat este folosit uneori pentru a desemna anumite instituții precum presa sau autoritatea monetara.
Montesquieu, alaturi de John Locke (1632-1704), a fost inspiratorul principiilor organizarii politice și sociale pe care se bazeaza societatea moderna. Enuntata de catre John Locke (Traité du gouvernement civil, 1690), teoria separatiei puterilor a fost definitivata si explicata pe larg de catre Charles-Louis de Montesquieu (1689-1755) in celebra lucrare "Despre spiritul legilor" (1748), facand din separatia puterilor un eficient instrument al sigurantei cetatenilor.
Montesquieu a oferit o formulare precisă şi clară acestei teorii care va forma unul dintre punctele principale ale programelor revoluţiilor burgheze. Aceste puteri recunoscute de Montesquieu trebuie să fie atribuite unor organe separate şi independente unele de altele.
Aparuta in secolul Luminilor, alaturi de alte teorii, ea a fost indreptata impotriva obscurantismului feudal si a inchistarii medievale, impotriva abuzului de putere. Teoria separatiei puterilor a fost o reactie impotriva monarhiei absolute, considerata de drept divin, forma de guvernamant in care regele concentra in mainile sale puterea suprema, considerandu-se personificarea statului, de unde si celebra formula a regelui Ludovic al XIV-lea, "Statul sunt eu." (L'Etat c'est moi).
Teoria separatiei puterilor a avut un rol decisiv, in promovarea sistemului reprezentativ, in valorificarea democratica a relatiei dintre detinatorul suveran al puterii (poporul, natiunea) si organizarea statala a puterii politice, in cautarea, in chiar organizarea statala si functionarea puterii, a garantiilor exercitarii drepturilor omului si cetateanului.
Este o teorie care a stat la baza elaborarii constitutiilor moderne conforme principiului constitutionalismului, Constitutia SUA din 1787. Necesitatea unei astfel de separatii a inspirat redactarea articolului 16 din Declarația Drepturilor Omului și Cetățeanului din 26 august 1789 care afirma (deși aluziv și fără precizie): "O societate în care garanția drepturilor nu este asigurată si nici separația puterilor nu este stabilita, nu are o Constituție."
Din punct de vedere politic, principiul separatiei puterilor in stat este considerat ca fiind generator de libertaţi politice, prin echilibrul şi colaborarea puterilor separate.
Puţini oameni sunt capabili să exprime cu calm o opinie diferită de prejudecăţile mediului lor. Cei mai mulţi sunt chiar incapabili să ajunga sa formuleze astfel de opinii.
© CCC
Oamenii nu par sa-si dea seama ca opinia lor despre lume este o marturie a caracterului lor.
Mai binele este dusmanul de moarte al binelui.
© CCC
Dreptatea este un raport de convenienta ce se gaseste in mod real intre doua lucruri. Acest raport este intotdeauna acelasi, oricine l-ar lua in considerare.
Opiniile sunt libere, dar nu si obligatorii.
Pentru a fi un om virtuos, trebuie sa ai intentia de a fi astfel.
Acelasi lucru e pretuit in moduri diferite de catre oameni, care-s nesiguri in judecata lor si supusi greselii.
Cand nu stim care este opinia cea mai adevarata, trebuie sa o alegem pe cea mai cinstita.
Timpul schimba nespus de mult parerile oamenilor.
Esti sensibil la suferinte de care ai avut parte.
Sunt anumite adevaruri despre care nu-i de ajuns sa convingi pe cineva, ci trebuie sa-l faci sa le si simta.
Opinia publica este regina lumii, fiindca prostia este regina prostilor.
M-as socoti cel mai fericit dintre muritori daca as putea face ca oamenii sa se poata dezbraca de prejudecatile lor. Eu numesc aici prejudecati, nu ceea ce ne impiedica de a cunoaste anumite lucruri, ci ceea ce ne impiedica de a ne cunoaste pe noi insine.
Adevarul scapa si patrunde intotdeauna prin intunericul care il inconjoara.
Un lucru nu este drept pentru ca este lege; dar trebuie sa fie lege daca este drept.
(Caiete)
© CCC
E nevoie de mai mult curaj pentru a-ți schimba punctul de vedere decât pentru a-i rămâne credincios.
© CCC
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.